Little Hope da l’India, misteru di coprifu, Draghi silenzia Ursula nantu à u PNRR
Draghi, Pnrr, curfew è ancu di più. Fatti, nomi, numeri, curiosità è cuntruverse. I tweets di Michele Arnese, direttore di Start
PICCA SPERANZA DA L’INDIA
"Aghju firmatu una nova ordinanza chì pruibisce l'entrata in Italia à tutti quelli chì sò stati in India in l'ultimi 14 ghjorni. I residenti in Italia puderanu tornà cun un tampone à a partenza è à l'arrivu è cù un obbligu di quarantena". U ministru di a Salute, Roberto Speranza, l'annuncia nant'à Fb.
– Michele Arnese (@Michele_Arnese) 25 aprile 2021
"I nostri scientifichi travaglianu per studià a nova variante indiana. Ùn pudemu micca lascià guardia", scrive in Facebook u ministru di a Salute, Roberto Speranza (Leu).
– Michele Arnese (@Michele_Arnese) 25 aprile 2021
E REGLE SUPPLEMENTI DECRETE E ORDINANZI
"À u risturante finu à 10 ore di sera è nimu serà ammintatu", hà dettu à u Messageru a ministra di l'Affari Regiunali, Maria Stella Gelmini (Forza Italia).
– Michele Arnese (@Michele_Arnese) 25 aprile 2021
I DRAGONI CHIUDENU L'URSULA
Draghi piglia u telefunu per a seconda volta in dui ghjorni è richjama u presidente di a Cummissione di l'UE, von der Leyen: «Ùn pensu micca chì ci sia bisognu di dà altre spiegazioni, basta. Avemu bisognu di rispettu per l'Italia ». (U Corriere della Sera)
– Michele Arnese (@Michele_Arnese) 25 aprile 2021
CURFEW? CTS Ùn SAP nunda
Corriere della Sera: "U CTS ùn s'hè mai spressu nantu à u coprifu. Hè utile?".
Agostino Miozzo, anzianu coordinatore di a CTS, risponde: "U curfew hè una limitazione di a libertà di circulazione aduttata in parechji paesi." U mo "CTS ùn s'hè mai spressu".
– Michele Arnese (@Michele_Arnese) 25 aprile 2021
'68 SEGUNDU BARBARA ALBERTI
"A ribellione hè quandu capite ciò chì vulete esse è vulete chì ti lascianu diventà ciò chì vulete in pace. Eru cuntentu di ribellammi (…) Eramu picculi fanfarroni. U 1968 era tuttu un pocu fanfarrone, in un sensu tenneru ». (Barbara Alberti, 78 anni).
– Michele Arnese (@Michele_Arnese) 25 aprile 2021
QUISQUILIE & PINZILLACCHERE
U travagliu sustene Ursula pic.twitter.com/FjVB2xqUEd
– Michele Arnese (@Michele_Arnese) 25 aprile 2021
Un annu fà – ghjornu più ghjornu menu – Borrelli (Prutezzione Civile) si appoghja senza maschera in casa; Guerra (OMS) hà elogiatu u guvernu per e pulitiche anti Covid è Ricciardi (Ministeru di a Salute) hà difesu u Veneto per i tamponi. Micca da scurdà.
– Michele Arnese (@Michele_Arnese) 23 aprile 2021
TERRORISMU, NON GIURNALISimu
"Folle in e cità". "Sabatu di scontri". "E strade cummerciale sò piene". "Spiagge pigliate da a timpesta". "Lungomare affullatu". "Vendutu in i parchi". "I irriducibili di l'apperitivu". Eccu alcuni di i tituli chì vecu in riviste in linea.
– Michele Arnese (@Michele_Arnese) 24 aprile 2021
+++
EXTRAIT D'UN ARTICLE DE CORRIERE DELLA SERA SUR DRAGHI, BRUXELLES ET PNRR:
À un certu puntu di u dopu meziornu Mario Draghi ripiglia u telefunu per a seconda volta in dui ghjorni, richjama u presidente di a Cummissione Europea, Ursula von der Leyen, ùn alza micca a voce, ma manda un missaghju chì chjude un stancu, neguziazione aspra, marcata da a sfiducia in l'uffizii tecnichi di Bruxelles: «Ùn pensu micca chì ci sia bisognu di dà altre spiegazioni, basta. Avemu bisognu di rispettu per l'Italia ».
U cunfrontu cù Bruxelles annantu à l'ultima versione di u pianu di Riacquistu hè statu marcatu da una seria di richieste nantu à e riforme chì accumpagneranu u Pianu "pienu di sfide" è "di sfiducia in a capacità di u paese" di mette li in opera.
Durante tutta a ghjurnata hà coordinatu u travagliu di i tecnichi Mef è di u so staff economicu sottumessu à u bombardamentu di ulteriori spiegazioni nantu à e riforme di messa in opera di a Recuperazione. Ci sò stati ancu mumenti di veru cunfrontu cù Bruxelles: anu dumandatu più dettagli nantu à a lotta contr'à u travagliu illegale, nantu à u tempu è u cuntenutu di a riforma di a ghjustizia, nantu à a simplificazione di e prucedure, nantu à a cuncurrenza è a liberalizazione.
U Primu Ministru hà duvutu intervene una volta di più nant'à st'ultimu puntu, cù un missaghju diplomaticu è à tempu assai fermu: "Ùn si pò micca dumandà tuttu subitu à un paese cù un'ecunumia in ghjinochje". A riforma di a cuncurrenza si ferà, cù l'altri, in u Pnrr sò indicati i tempi è u cuntenutu di almenu 15 trà decreti leggi è leggi delegate per a riforma di u paese in i prossimi mesi è anni, cumpletati cù un calendariu.
A negoziazione finisce cù l'accettazione di e garanzie chì Draghi offre personalmente. In u Pianu preparatu da u guvernu precedente ci era solu una pagina dedicata à e riforme per mette in opera a Recuperazione, "oghje ci ne hè 40", anu messu a carta à palazzu Chigi. Cum'è per dì: a Cummissione apprezza l'sforzu fattu da u guvernu Draghi per riscrive u Pianu, chì "hè statu assai prufondu" paragunatu à ciò chì si hè trovu in e so mani quandu hè entratu in carica. Era ancu una corsa contr'à u tempu: dumane a Recuperazione serà presentata à u Parlamentu, poi inviata à Bruxelles in a so ultima versione.
E fonti di a Cummissione implicate in a neguziazione finale ricusanu in qualche modu a sfiducia di u nostru paese, ghjustificendu a grande dumanda di chiarimenti indirizzata à u guvernu talianu in questu modu: "In una settimana avemu avutu à fà cù l'Italia ciò chì avemu cù altri paesi europei noi l'aghju fatta in un mese, ma avemu applicatu e listesse regule ».
+++
EXTRAIT D'UN ARTICLE DE FUBINI DE LA CORSERA SUR LE PARAGON DE LA PNRR ENTRE CONTE ET DRAGHI:
Vale a pena di dumandassi cumu u Pnrr di u secondu hè diversu – o simile – à i prughjetti di u primu. Risposta: Ci hè una bona quantità di continuità in u scheletru è in a maiò parte di i disegni, mentre chì poche discontinuità notevuli spiccanu. I stessi funziunarii anu scrittu i dui PNRR, ma u cambiamentu di stagione si face sente. Quantu serà efficace, tuttavia, dipenderà da u percorsu di a riforma in i prossimi mesi è anni.
Differenza di u novu pianu: ci sò più investimenti supplementari, paragunatu à quelli chì l'Italia avia dighjà pianificatu prima. In u pianu di Conte valianu circa 120 miliardi. In u pianu di Draghi, invece, valenu circa 166 miliardi di lire, di i quali 31 si trovanu in un "fondu cumplementariu" di tutte e risorse italiane (non europee) lanciate essenzialmente per finanzà vari prughjetti presentati da i ministeri chì ùn anu pussutu entrà a Recuperazione. Un prutagunistu stagiunatu di st'anni face u paragone di u fondu cumplementariu "à a spazzatura urdinatore: ci sò elementi chì aspettanu d'esse eliminati". Ma, ancu s'ella accade in parte, i novi investimenti di Draghi superanu quelli di Conte.
E sei grandi missioni di Recuperazione restanu listesse o guasi, da digitale à "inclusione è coesione" è cusì quasi tutti i 16 cumpunenti. Chjaramente u novu guvernu hà custruitu nantu à u travagliu di l'anzianu. Ma ci hè un nivellu più grande di dettagliu – ancu ricunnisciutu da a Cummissione di l'UE – è deviazioni impurtanti sò nutate, in particulare in u travagliu di i ministri Roberto Cingolani (Transizione ecologica) è Vittorio Colao (Innovazione è numericu). Micca solu perchè a maiò parte di l'investimenti addiziunali aumenta – circa vinti miliardi – andanu in i so prughjetti. Solu l'area digitale, da a banda larga à a cibersigurtà, passa da sei à 13 miliardi. Ma in realtà a zona verde è tecnologica cambia ancu in termini di meritu.
Colao hà impostu una nuvità in una di e partite e più delicate: in a banda ultralarga, passemu da una sola cumpetizione naziunale cù una sola sucietà vincitrice à diverse cumpetizioni (forse trà dece è 15) per i sfarenti territorii. Questu hè ancu l'approcciu seguitu in i Stati Uniti. Permette più cumpetizione, a furmazione di sfarenti cunsorzi, stime più precise nantu à a fattibilità è aggira u prublema di un bloccu di u cuntrattu in tuttu u paese in casu di disputi. Ci hè ancu assai più enfasi nantu à i prughjetti di l'industria spaziale.
Cingolani tocca ancu assai e somme: u portafogliu d'investimenti "verdi" passa da 31% à 38% di u tutale, ancu perchè prima era insufficiente per Bruxelles. Ci hè ancu alcuni cambiamenti nantu à u meritu. U bilanciu per i parchi solari flottanti off-shore hè riduttu da quattru à 0,5 miliardi, per rinfurzà un prugettu chì duverebbe favurisce a ripupulazione rurale è una creazione maiò di lochi: da "agri-voltaicu" (pannelli solari in terra agricula), numerizazione di i parchi, autoconsumazione in splutazioni.
Un puntu debule di i piani di Draghi paragunatu à Conte, tuttavia, hè l'entrata di parechji microprogetti chì sò à volte discutibili. Ci hè un "hub per u turismu numericu" di 100 milioni è ci sò 300 milioni per un fondu publicu per e start-up chì hè digià statu bè finanzatu da qualchì tempu.
Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/draghi-ursula-pnrr-speranza-india-coprifuoco/ u Sun, 25 Apr 2021 08:58:22 +0000.