Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

L’Europa hà scurdatu l’Italia nantu à e materie prime critiche ? Rapportu

L'Europa hà scurdatu l'Italia nantu à e materie prime critiche ? Rapportu

A lista di materie prime cruciali elaborata da l'Unione Europea tene in contu i bisogni di l'Italia ? Eccu i punti critichi evidenziati da un studiu di Criet

CRIET , u centru di ricerca interuniversitariu in ecunumia lucale liata à l'Università di Milano-Bicocca, hà publicatu pocu tempu un novu studiu nantu à e materie prime non energetiche. U rapportu hà per scopu di identificà a necessità italiana di materiali di base per a produzzione industriale, ma a so lettura palesa una distanza considerableu trà i bisogni di fornitura di u nostru paese è quelli definiti da l'Unione Europea.

A CRITICA DI L'UNIONE EUROPEA

Angelo Di Gregorio, direttore di CRIET, hà dettu infatti à Sole 24 Ore chì a lista di materie prime critiche elaborata da a Cummissione Europea – o a lista di materie prime considerate cruciali per l'ecunumia di u bloccu – ùn hè micca stata creata à partesi " da bisogni veri, ma da u mondu di i sogni, quellu in quale a transizione energetica si svolge in i tempi è i modi previsti da i prugrammi di Bruxelles, chì sò sempre in evoluzione cum'è a prova di u dibattitu nant'à u gasu è u nucleare ".

NECESSITÀ CURRENTI È FUTURI

Di Gregorio pensa chì hè "risicatu di fà salti eccessivi in ​​avanti, trascuratendu i materiali necessarii per salvaguardà e nostre pruduzzione attuale". In breve, secondu u prufessore, saria più utile di fucalizza nantu à i bisogni attuali piuttostu chè di prughjettà sè stessu in un futuru industriale chì ùn hè micca sanu definitu : a lista europea include principalmente metalli per i novi settori di a sustenibilità, cum'è lithium è cobalt. per batterie; scandium per e pila di carburante; siliciu per chips di veiculi elettrici. E catene di furnimentu di parechji di sti elementi sò cuntrullati da a Cina .

E CONVERGENZE ITALIA-EUROPA

Debora Tortora, prufessore à Bicocca chì hà coordinatu u studiu CRIET, hà aghjustatu chì "forse l'Italia hà mancatu a negoziazione autoritariu in l'UE, perchè parechji di i materiali chì sò critichi per noi in a lista europea ùn si prisentanu micca".

Frà e materie prime principali impurtate da l'Italia in u 2015, solu trè di queste sò prisenti in a lista europea di materiali critichi : ci hè a bauxite, a più impurtante per l'Italia pre-pandemica (5,2 miliardi d'euros in u 2019, dopu superatu da l'oru). A bauxite hè una roccia necessaria per a pruduzzione di l'alumina è, in cunseguenza, di l' aluminiu . Crucial per l'Europa è acquistatu in volumi considerablementi da l'Italia sò ancu titani (aduprati in i settori aerospaziale, chimicu è biomedicale) è u gruppu platinu (necessariu per a fabricazione di cunvertitori catalitici per i veiculi).

Per u restu, l'impurtazioni italiane di materiali critichi cum'è cobalt, gomma è magnesiu sò relativamente limitati.

E E DIVERGENZE

Assenti da a lista europea, ma critichi per l'Italia sò u molibdenu, u manganese è u cromu (aduprati per alcune leghe) è u caolin (destinatu à l'industria ceramica).


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/energia/criet-materie-prime-non-energetiche-italia/ u Fri, 14 Jan 2022 11:27:51 +0000.