Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

L’Europa ancu nantu à a difesa nantu à a difesa. Rapportu Leonardo

L'Europa ancu nantu à a difesa nantu à a difesa. Rapportu Leonardo

Ciò chì emerge da u studiu "Pace attraversu a sicurità: u rolu strategicu di e tecnulugia digitale" elaboratu da u Gruppu Teha (A Casa Europea – Ambrosetti) in cullaburazione cù Leonardo in quantu à a spesa di difesa in Europa è fora. Rapportu anticipatu oghje da Sole 24 Ore (chì anticipa sistematicamente comunicati di stampa è rapporti di Leonardo)

Ùn solu l'Europa spende menu in difesa è armamenti cà i Stati Uniti, ma ci hè ancu bisognu (è urgenza) di aggregate risorse finanziarie.

Hè ciò chì emerge da u studiu "Pace attraversu a sicurità: u rolu strategicu di e tecnulugia digitale" elaboratu da Teha Group (A Casa Europea – Ambrosetti) in cullaburazione cù Leonardo, anticipatu sta mane da Il Sole 24 Ore .

Sicondu u rapportu, "una cooperazione più grande trà i paesi di l'UE porta à un risparmiu di 44,7 miliardi d'euros annu. U risparmiu seria ottenutu per 32 miliardi in u costu di dispiegamentu di e truppe (46% di u tutale) è per 12,7 miliardi in ricerca è sviluppu (50% di u tutale) ".

"Insomma, l'Europa spende menu, ma soprattuttu spende male", riassume Gianni Dragoni in u giurnale Confindustria. I risultati venenu è aghjunghjenu à l'appellu lanciatu ancu da u rapportu di cumpetitività elaboratu da Mario Draghi per a UE.

U prugettu di rapportu vistu da Politico hà riferitu à parechje sfide affrontate da u settore di difesa di l'UE, cumpresa a spesa publica insufficiente. L'Europa in generale spende circa un terzu di ciò chì i Stati Uniti spende in difesa. Inoltre, l'industria di difesa europea opera ancu in picculi mercati naziunali. Inoltre, i paesi di l'UE ùn coordinanu micca l'acquistu è si basanu à 80% in fornitori internaziunali in gran parte da i Stati Uniti.

Tutti i dettagli nantu à u studiu realizatu da Teha Group è u giant aerospaziale è di difesa guidatu da Roberto Cingolani.

A SPENSA MILITARIA DI L'USA, RUSSIA E CINA…

In u 2023, a spesa militare hà righjuntu un livellu record di $ 2.4 trilioni, un novu altu di tutti i tempi. Questu hè u più grande aumentu annuale da u 2009, secondu l'ultimu rapportu da l'Istitutu Internaziunale di Ricerca per a Pace di Stoccolma (SIPRI) publicatu in April. Ancu l'annu passatu, i Stati Uniti, a Russia è a Cina si sò cunfirmati cum'è i trè paesi principali per l'investimenti militari cù 886 miliardi di dollari rispettivamente, uguali à 3,2% di u PIB, 5,9% di u PIB è 1,7%, secondu u studiu strategicu ancu elaboratu da Leonardo.

… IN COMPARARI CU I PAESI NATO UE

Un decenniu dopu chì i membri di l'OTAN si sò formalmente impegnati à l'obiettivu di spende u 2% di u PIB in l'armata, 11 di i 31 membri di l'Alleanza Atlantica anu righjuntu o superatu stu livellu in 2023, u think tank hà truvatu.

In particulare, in u 2023, i paesi di l'UE chì appartenenu à l'OTAN anu spesu 390 miliardi d'euros in difesa, uguali à 1,78% di u PIB, secondu u rapportu Ambrosetti-Leonardo, sottulinendu chì "Per adattà à u sogliu mediu di spesa di 2% di u PIB dumandatu da L'OTAN, l'Europa averia da spende 48 miliardi di più, una cifra chì quasi coincide cù u risparmiu chì saria ottenutu cù una cooperazione più grande trà i paesi di l'UE.

A STRATEGIA DI L'EUROPEA DEPENDENZA

Micca solu, u studiu strategicu chì serà presentatu à u Forum di Cernobbiu « mette in risaltu a dependenza strategica di l'Auropa è u bassu livellu di cunsensu citadinu per l'investimenti di difesa. Da 18 paesi, l'Italia hè a terza per ultima, "solu 36% di i taliani intervistati consideranu a custruzzione di una difesa cumuna europea una priorità". In Germania hè 55%, in Francia 45%, in Spagna 50 ", riporta u ghjurnale Confindustria.

"Di i circa 100 miliardi d'euros di spese militari supplementari fattu da i paesi membri di l'UE di l'OTAN da u scoppiu di a guerra in Ucraina, u 78% hè stata utilizata per cumprà armamenti da i paesi non europei. Di sta parte, i Stati Uniti sò u principale fornitore, rapprisentanu 80% di l'acquisti non-UE per l'equipaggiu di difesa, seguitu da a Corea di u Sud (13%) ", cuntinua Il Sole nantu à a basa di i dati di u rapportu.

OBBLIGATORIA COLLABORATIVA

Mentre i paesi di l'UE sò impegnati à aumentà a spesa militare, a struttura di u settore di a difesa europea resta problematica. Un settore frammentatu crea inefficienze in l'assignazioni di risorse per i prughjetti di difesa. Dunque e cumpagnie basate in l'UE sò menu cumpetitive.

Sicondu u rapportu, "solu u 18% di l'acquisti d'armi è di l'equipaggiu militare in Europa sò fatti in modu "collaborativu". Dati in manu: A spesa generale di l'Europa ammonta in media à circa 110 miliardi d'euros (120 miliardi di dollari) annu per 30 piattaforme europee divise trà i paesi, chì paragunate cù i Stati Uniti chì spende circa 250 miliardi di dollari annu per 12 piattaforme.

E PAROLE DI CINGOLANI

U numeru unu di Leonardo ùn hà mai fattu un sicretu di a necessità urgente di rinfurzà l'industria di difesa in Europa.

"Se l'Europa ùn s'unisce micca in u settore di difesa, ùn serà micca capace di guarantiscia a sicurità", Roberto Cingolani hà dettu in una entrevista cù un podcast Bloomberg u ghjugnu passatu.

E postu chì Leonardo hè travagliatu "in certi alleanze chì deve creà poli europei", riguardu à a struttura Cingolani piace "u mudellu MBDA", a cumpagnia europea di missile chì Leonardo hà 25% (Airbus è Bae Systems anu u 37,5% ognunu).


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/europa-difesa-leonardo/ u Thu, 05 Sep 2024 14:26:25 +0000.