Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

L’etica pulitica hè l’etica di i risultati. Ma di tutti i risultati?

L'etica pulitica hè l'etica di i risultati. Ma di tutti i risultati?

U Notepad di Michele u Grande

L'etica pulitica hè l'etica di i risultati è micca di i principii. Ma di tutti i risultati? Se vulemu distingue u risultatu da u risultatu – hà osservatu Norberto Bobbio – ùn hè micca necessariu torna una volta à vultà à i principii? U bonu risultatu pò esse riduttu à un successu immediatu, forse cum'è quellu ricevutu (micca solu in Italia) da campagne xenofobe? Ci hè un versu di u "Bellum Civile" di u pueta latinu Lucano chì dice: "Victrix causa deis placuit / Sed victa Catoni". U so significatu hè: a causa di Cesare hà vintu perchè hè stata sustenuta da i dii, mentre Catone l'Uticense perde per avè prumessu a causa di a libertà republicana. Ciò significa chì i perdenti sò sempre sbagliati solu perchè sò vinti? Ma u vincitore d'oghje ùn pò esse quellu di dumane?

A BONA bugia di TOMMASO D'AQUINO

Tumasgiu d'Aquinu a chjamava "pium mendacium", a bona bugia. Vi facciu crede u falsu, ma per un bonu scopu: una scelta moralmente legittima, frà altri, per Benedetto Croce, Dietrich Bonhöffer è Paul Feyerabend. Un'altra tradizione, chì si riferisce sopratuttu à Agostinu è Kant, sustene invece chì a bugia hè sempre è di per sè un male, ancu quandu u scopu hè nobile o altruistu. In effetti, viola a dumanda è l'aspettativa di a verità chì hè u requisitu di basa di un'etica di cumunicazione.

A NUVITA INQUISIZIONE

U 20 lugliu 1542 hè stata stabilita a nova Inquisizione, cù u compitu principale di cuntrastà a diffusione di l'eresia prutestante. U Santu Uffiziu hà avutu un rolu fundamentale in a riorganizazione di a Chjesa di Roma, rispondendu à i bisogni di cuntrollu, di punizioni, d'educazione di l'urganisimi suciali è ecclesiastichi. Erede di a sperienza spagnola di verificà a vera cunversione di i musulmani è di i Ghjudei, l'Inquisizione hà cercatu di lanciare a maschera cù chì i Nicodemiti italiani anu pruvatu à piattassi (u termine Nicodemita, inventatu da Calvinu, deriva da Nicodemu, u Fariseu chì, secondu u Vangelu di Ghjuvanni, di notte andava in secretu à ascultà à Ghjesù, mentre di ghjornu simulava una piena aderenza à a so setta). Di fronte à a durezza di e pratiche inquisitoriale, i Nicodemiti anu reagitu elaborendu un statutu eticu singulare, in u quale a simulazione è a dissimulazione di vizii putenziali diventanu virtù autentiche, essenziali per ogni omu di a corte è profondamente radicate in a virtù cardinale di a prudenza.

L'INTELLETTUALE DISCHERZU

Emblema di u parsone perfettu, in a tradizione litteraria di u XIXu seculu u "flâneur" raprisenta l'intellettuali chì passa u so tempu à girandulà senza scopu, cuntemplendu cun disincantu e masse chì si movenu in u spaziu urbanu. In breve, hè un aristocratu di u spiritu, un burghese esentatu da a lotta per a sopravvivenza, un pruduttu di a rivoluzione industriale, cum'è Walter Benjamin avia induvinatu acutamente. U so erede mudernu hè cunsideratu u "cyberflâneur", u navigatore solitariu di a Reta chì feghja cun staccamentu u spettaculu multiforme di a realità virtuale. Per questa ragione, ogni volta chì vedu scontri pulitichi diprimenti in u cortu piuttostu chè un cunfrontu seriu di l'idee, recitu a splendida preghiera seculare di l'illuministu tedescu Christian Woolf: "Lode à u celu per a sulitudine. Lasciami tranquillu. U celu sia lodatu per a sulitudine chì hà cacciatu a pressione di l'ochji, u stress di u corpu è ogni bisognu di bugie è di frasi ".

A "MINORIA SILENZIOSA" DI FLAIANO

«Sò di a minurità silenziosa. Sò unu di i pochi chì ùn anu più nunda à dì è chì aspettanu. Chì? Chì tuttu diventa chjaru? Hè improbabile. L'età m'hà purtatu a certezza chì nunda pò esse chjarificatu: in questu paese chì amu ùn ci hè solu una verità. I paesi assai più chjuchi è più impurtanti di i nostri anu a so propria verità, ne avemu versioni infinite. E cause? Lasciu à i storichi, i sociologhi, i psicoanalisti, e tavule tonde u compitu d'indicà e cause, ne patu l'effetti. È cun mè uni pochi d'altri, perchè quasi tutti anu una soluzione da prupone à noi: a so verità, vale à dì qualcosa chì ùn hè micca in conflittu cù i so interessi. Un storicu di l'arte duverebbe ancu esse invitatu à a tavula rotonda per dilli chì influenza u Baroccu puderia avè avutu in a nostra psiculugia. In fattu, in Italia a linea a più corta trà dui punti hè l'arabescu. Vivemu in una reta di arabeschi »(Ennio Flaiano, Corriere della Sera , 3 settembre 1972).

PRIMARI E SOCIETÀ CIVILE

«Sopra è fora, e primarie sò state glurificate o abusate, da politici è commentatori. Oghje accade spessu chì ancu l'analisti di solitu inclinati à esaltà e virtù di a "sucietà civile" è a participazione si ritenu cunsiderendu preferibile chì i dirigenti di u partitu decidinu i candidati à a merria, sempre è in ogni casu. Insistiu chì ghjè da u primariu à u merre, perchè micca tutte e primarie sò listesse. […] E primarie aperte anu vulsutu è ponu esse un "trasferimentu di suvranità" cusciente di i gruppi dirigenti versu l'opinione publica in a cità, ancu à ciò chì i partiti di solitu ùn intercettanu micca, è in listessu tempu u strumentu per istituzionalizà un circuitu virtuosu di participazione, impegnu, scelta di i candidati i più pupulari.

Hè evidenti chì i dui sò o cascanu inseme. Participate più vulinteri induve un trasferimentu efficace di suvranità permette una vera cumpetizione trà sfarenti profili. À u cuntrariu, in questa fase, e primarie sò interpretate cum'è un modu per legittimà e decisioni chì i dirigenti ùn anu avutu u curagiu di piglià o chì ùn anu pussutu piglià in l'urganisimi di u partitu "(Salvatore Vassallo," I boni primari sò un vendita di a suvranità di i capi di u partitu à l'elettori ", newsletter di u ghjurnale Domani , 20 di ghjugnu 2021).


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/etica-politica/ u Sat, 26 Jun 2021 05:12:42 +0000.