Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Leonardo, Thales Alenia Space travaglià nantu à Prisma per ASI

Leonardo, Thales Alenia Space travaglià nantu à Prisma per ASI

L'Agenzia Spaziale Italiana (ASI) affida u studiu di fattibilità à Thales Alenia Space (joint venture trà Thales è Leonardo) per l'iniziu di a fase di studiu per u sviluppu di u satellitu Prisma di Seconda Generazione.

U travagliu principia nantu à u satellitu Prisma di Seconda Generazione (2G).

Thales Alenia Space hà firmatu un cuntrattu cù l'Agenzia Spaziale Italiana (ASI) per a realizazione di un studiu di fattibilità riguardanti l'iperspettrali, a missione d'osservazione di a Terra, Prisma 2G. A tecnulugia iperspettrali permette di catturà imaghjini carattarizati da alta qualità spaziale è risoluzione. Hè aduprata per surviglià e risorse naturali è l'atmosfera. Prisma 2G ghjunghjerà u so precursore Prisma (Precursore HyperSpectral di a Missione di l'Applicazione), lanciata u 21 di marzu di u 2019 da a basa di Kourou in Guyana Francese.

Le contrat a été signé par le directeur général de l'ASI, Fabrizio Tosone, et par le directeur des ventes institutionnelles Italie de Thales Alenia Space, Giuseppe Matarazzo.

U gruppu temporale di cumpagnie guidatu da Thales Alenia Space include ancu Leonardo, Telespazio, e-Geos è Sitael.

"A missione di a Prima Seconda Generazione guarantisci a continuità di l'approvvigionamentu di l'imaghjini iperspettrali à a cumunità scientifica è applicativa à livellu naziunale" hà dettu Roberto Formaro, direttore di Programmi ASI.

Tutti i dettagli.

U CONTRATTU ASSIGNATA DA ASI

U cuntrattu prevede u studiu di un prughjettu cù un altu cuntenutu innovativu capace di permette u sviluppu di novi appiicazioni pertinenti à livellu naziunale è internaziunale, per esempiu, migliurà u monitoraghju di e risorse naturali è di l'atmosfera. A durata hè di 9 mesi.

A MISSIONE PRISMA

A missione Prisma (HyperSpectral Precursor of the Application Mission) di l'ASI hè dotata di l'instrumentu iperspettrale operativu più putente in u mondu, capace di travaglià in numerosi bandi disposti da u visibile à l'infrared vicinu (Vnir-Visible è Near InfraRed) è finu à l'onda corta infrarossa (Swir-Short Wave InfraRed). L'ASI spiega chì a cuntrariu di i sensori ottici passivi satellitari attualmente operativi, chì registranu a radiazione solare riflessa da u nostru pianeta in un numeru limitatu di bande spettrali – tipicamente un massimu di deci – l'instrumentazione à bordu di u satellitu hè capaci di acquistà 240 di elli. (239 bande spettrali più u canale pancromaticu).

U TARGET

Prisma Seconda Generazione "averà u scopu di assicurà a continuità di u travagliu realizatu da u so precursore attualmente in orbita chì, da circa 615 km da a Terra, raccoglie dati è infurmazioni nantu à u statu di salute di u nostru pianeta", spiega l'esperti di Leonardo.

STRUMENTAZIONE ELETTRO-OTTICA ANCHE PIÙ AVANZATA

In questu cuntestu, a missione Prisma2G serà dotata di una strumentazione elettro-ottica "iperspettrale" ancu più avanzata, cumpresu u passaghju di a risuluzione spettrale à 10 metri, è novi metudi d'acquisizione è permetterà di dirige a dinamica di l'applicazione di e tecnulugia sviluppate. in missioni simili digià dispiegate.

BY THALES ALENIA SPACE ITALIA RESPONSABILE DI PRISMA DESIGN

Prisma2G serà custruitu da un Gruppu di Cummerciu Temporariu, guidatu da Thales Alenia Space. Thales Alenia Space Italia, una joint venture trà Thales (67%) è Leonardo (33%) serà rispunsevule per u disignu di u sistema end-to-end è u novu satellitu. Thales Alenia Space cù 7.700 impiegati in 10 paesi è 17 siti di produzzione in Europa, hà rializatu un fatturatu cunsulidatu di 1,85 miliardi d'euros in 2020, ricorda Radiocor .

U ROLO DI LEONARDU

Leonardo serà invece rispunsevule per a nova carica iperspettrali di Prisma Seconda Generazione. U sensoru, cum'è per a prima generazione Prisma, serà sviluppatu da Leonardo in Campi Bisenzio.

CHE FA TELESPAZIO

Inoltre, Telespazio, una joint venture trà Leonardo (67%) è Thales (33%), curarà l'attività per a definizione di u segmentu di terra di u prugramma, in particulare i requisiti è l'architettura di u sistema.

U ROLO DI E-GEOS

Mentre e-Geos, una cumpagnia di Telespazio (80%) è Asi (20%), serà rispunsevule per analizà i scenarii di u mercatu in quale Prisma2G operarà è sustenerà Leonardo in a definizione di i bisogni di l'utilizatori.

È QUELLA DI SITAEL

Infine, Sitael, una cumpagnia spaziale chì face parte di u Gruppu Angel, participà à i scambii di satelliti è di piattaforma. Cum'è dichjaratu in a nota di Leonardo, a cumpagnia studiarà e cunfigurazioni per fà Prisma SG un satellitu "all-electric", assicurendu cusì a manuvrabilità è a flessibilità operativa chì solu stu tipu di satellitu pò guarantisci.

Inoltre, grazia à a so sperienza in l'elettronica di cuntrollu, cum'è in u casu di a missione Esa Copernicus Chime, Sitael studiarà a sofisticata unità di cuntrollu di u payload iperspettrale, mirandu à a scalabilità di una tecnulugia di punta è cunsulidata, capace di accelerà. i tempi, u sviluppu è i costi di custruzzione.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/innovazione/leonardo-thales-alenia-space-lavoreranno-su-prisma-per-lasi/ u Mon, 21 Feb 2022 16:43:56 +0000.