Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

L’energia nucleare crea tensioni trà Francia è Germania. Rapportu Le Monde

L'energia nucleare crea tensioni trà Francia è Germania. Rapportu Le Monde

A tensione trà Francia è Germania ùn hè mai stata cusì alta, è a culpa – scrive Le Monde – hè di l'energia nucleare.

U sabbatu 15 d'aprile, à 11.45 pm, a Germania hà chjusu i so ultimi trè reattori nucleari . Uni pochi centinaie di manifestanti anu celebratu l'avvenimentu à a Porta di Brandeburgo di Berlinu à l'invitu di Greenpeace. Cusì finisce una avventura iniziata in u 1955 da u cancelliere Konrad Adenauer. U so distante successore, Angela Merkel, hà cunfirmatu a fine di maghju 2011, dui mesi dopu à l'accident di Fukushima in Giappone. A Francia, invece, hà appena rilanciatu un prugramma di sei reattori à acqua pressurizzata (EPR), chì marca a cuntinuazione di una pulitica iniziata da u generale de Gaulle à a fine di a seconda guerra mundiale. Verità sottu u Renu, errore oltre ? Sti scelte opposte, almenu cunfirmanu chì a pulitica energetica – in particulare a pulitica nucleare – ferma unu di i principali disaccordi in a "coppia" franco-tedesca.

Per vint'anni, però, i dui paesi sò stati inseme. Certi anu ancu sunniatu di un "Airbus d'energia" chì saldaria a Francia à a Germania riunificata. In l'anni 1990, Framatome è Siemens anu sviluppatu l'EPR. U giant di Munich hè ghjuntu à tene 34% di Framatome (tandu Areva NP) – senza mai ottene un bigliettu d'ingressu da Parigi in a capitale di a casa matri, Areva. Hà dumandatu u divorziu in u 2009, prima di impegnà brevemente cù a Russia Rosatom, solu per liquidà l'affari dui anni dopu dopu chì Berlinu hà annunziatu chì abbandunà l'energia nucleare.

L'allianza ùn pudia durà cù una Germania determinata à abbandunà sta energia. In Germania, induve l'energia nucleare ùn hà mai rapprisintatu più di un terzu di a generazione di l'electricità, una grande maiuranza di a pupulazione era contru. I Verdi sò strutturati in a lotta anti-nucleare (è pacifista). Sò ghjunti à u putere cum'è parte di a coalition "rossu-verde" in u 1998 è anu avutu una grande influenza in a pulitica energetica in l'ultimu quartu di seculu. A versione tedesca di u slogan "Atomkraft? Nein danke" hà popularizatu a lotta di tutti l'antinuclearisti di l'anni 1970 è 1980.

Doppiu imperativu

À u cuntrariu, l’energia nucleare face parte di l’ADN puliticu di a Francia, sinonu di i Francesi. Ci tocca à vultà in u 1945, quandu l'urdinanza crea u Commissariat à l'énergie atomique (CEA) « in vista di u so usu in diversi campi di a scienza, l'industria è a difesa naziunale ». Tutte l'applicazioni di a fissione atomica sò state previste da u principiu, da l'energia à a bomba, finu à u puntu chì hè difficiule di dissociate civili da a putenza nucleare militare.

A cunvergenza di punti di vista trà i gaullisti è i cumunisti, a centralisazione pulitica, u sviluppu di una tecnoscienza cuntrullata da u statu è u monopoliu di l’EDF, tutte eccezzioni francesi scunnisciute in Germania, anu ancu aperto a strada per l’atomu civile. Tuttu era prontu, fin'à a fine di l'anni 1960, per accelerà a custruzzione di e centrale elettrica dopu à a prima crisa di u petroliu di u 1973 è per ottene u 75% di l'electricità da fonti nucleari. Senza vultà à un prugramma ambiziosu cum'è u pianu Messmer di u 1974, Emmanuel Macron hà optatu per una rilanciata franca.

Un novu capitulu hè scrittu per a Germania, un novu capitulu hè scrittu per a Francia. A cuntruversia, però, ùn hà da finisce. In una Europa chì hà da risponde à un doppiu imperativu – cumbattimentu di u riscaldamentu glubale è accede à novi risorse energetiche dopu a guerra in Ucraina – e tensioni franco-tedesche ùn sò mai state cusì alte. A Francia ùn hè micca sola in sta lotta. Dopu à a chjusura di i pianti tedeschi, a Finlandia hà lanciatu l'Olkiluoto EPR (tredici anni tardu). Ma u Brexit l'hà privatu di u so sustenitore principalu, u Regnu Unitu, è i prughjetti in una decina di paesi di l'Unione Europea ùn ponu micca fà scurdà chì u clima puliticu in quelli paesi ùn hè micca favurevule à l'energia nucleare.

Vistu da Parigi, Berlinu esercita una pressione incessante per riduce l'ambizioni francese è impone u so mudellu di transizione energetica à Bruxelles. Sta pressione implacable hè epitomized da u Vice-Cancelliere Verdi per l'Ecunumia è u Clima, Robert Habeck, un successore degne di l'intrattable Jürgen Trittin di l'anni 2000. Francia crede chì u presidente di a Cummissione Europea, chì deve difende a "neutralità tecnologica". " di e diverse fonti d'energia à bassu carbonu, hà una sfurtunata tendenza à allineà cù l'interessi di u so paese.

Ricuperà a sovranità industriale

Ursula von der Leyen crede chì l'energia nucleare ùn hè micca "strategica per u futuru", à u cuntrariu di u solar, u ventu, l'idrogenu è e batterie. Ci sò state duie manifestazioni recenti di questu. In a tassonomia verde, una etichetta assai utile per attruverà u capitale, l'atomu hè listatu cum'è una energia di "transizione" simplice, ancu s'ellu ùn emette micca CO2; hè certamente ricunnisciutu per a pruduzzione di l'idrogenu à pocu carbonu, ma solu cù e tecnulugii nucleari chì ùn sò ancu dispunibuli : reattori modulari, in quale a Francia hè in ritardu, è reattori di neutroni veloci, chì intarrà in 2019 cù Astrid.

Parighji duverà luttà per un bellu pezzu per cunvince i citadini chì l'energia nucleare hè un'arma in a lotta contru u cambiamentu climaticu. È ancu per u rolu cruciale chì pò ghjucà à ricuperà a sovranità industriale di l'Europa, unu di l'ugettivi principali di a Cummissione dapoi 2019. Pò u Vechju Cuntinente dipende di pannelli solari, batterie, materie prime è metalli raffinati impurtati massivamente da Cina, quandu u Will u mercatu glubale per e tecnulugii à bassu carbonu triplica da u 2030 ? U 30 di marzu, a Sra von der Leyen hà fattu un discorsu maiò in Bruxelles – senza cuncessioni à Pechino o allineamenti cù Washington – difendendu a so "strategia di riduzzione di risicu attraversu l'ecunumia". U guvernu francesu ùn hà mancatu di mette in risaltu « l’incongruenze » trà e so ambizioni ecoindustriali è u so rifiutu di l’energia nucleare. A battaglia nucleare trà Parigi è Bruxelles hè pronta à cuntinuà.

(Estrattu da u comunicatu di stampa di eprcommunication)


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/energia/energia-nucleare-tensioni-francia-germania/ u Tue, 25 Apr 2023 05:06:32 +0000.