Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Le Pen hà scartatu Macron in Francia? Rapportu Economistu

Le Pen hà scartatu Macron in Francia? Rapportu Economistu

Chì hè accadutu à l'alizzioni europee in Francia è fora. L'analisi approfondita di u settimanale The Economist

L' elezzioni di u Parlamentu Europeu, tenute da u 6 à u 9 di ghjugnu, anu fattu un colpu severu à certi incumbenti, soprattuttu in Germania è soprattuttu in Francia, induve Emmanuel Macron, chì hà vistu a diritta radicale scunfighja i so candidati, hà rispostu sciogliendu u Parlamentu Francese è chjamà una elezzione flash risicatu.
L'ascesa cuntinua di i partiti populisti in i dui più grandi paesi di l'UE, ancu s'ellu ùn hè micca cumminatu in altri paesi, renderà più difficiuli per i partiti centristi di gestisce e putenti istituzioni di l'Europa in Bruxelles senza u sustegnu di i pulitici naziunalisti una volta considerati al di là di ciò chì hè permessu – scrive The Economist .

NON SUL LE PEN : A CRESSION DI U DRITTU PUPULISTA IN FRANCIA

In Francia, l'onda di a diritta populista hè stata cusì forte chì, cù una grande sorpresa, u presidente Emmanuel Macron hà annunziatu chì e novi elezzioni per l'Assemblea Naziunale si feranu u 30 di ghjugnu è u 7 di lugliu. In u votu di u Parlamentu Europeu, chì hè previstu di esse l'ultimu sondaghju naziunale prima di l'elezzioni presidenziale di u 2027, u Fronte Naziunale (RN) di Marine Le Pen hà guadagnatu quasi u 32% di i voti – più di u doppiu di a parte ottenuta da u partitu di Macron, chì ellu hà ristrettu. scunfittu cinque anni fà. Aghjunghjite à questu un altru 5,5% per a Reconquista, un partitu di estrema destra chì cumbatte i migranti è chì u candidatu principale hè a nipote di Le Pen, Marion Maréchal, è a diritta dura pare avà a forza pulitica dominante di u paese. Ancu prima di u risultatu, i partiti di l'uppusizione avianu dumandatu a dissoluzione di u Parlamentu in casu di scunfitta di l'allianza centrista di u presidente. Macron mette avà u restu di a so credibilità pulitica nantu à una scumessa chì puderia lascià cù una minurità ridutta è un votu eccessiva per u RN.

TROUBLE ANCHE PER U GUVERNU GERMANU

Ancu in Germania, a coalition di guvernu hà fattu assai male. Tutti i trè partiti cumpunenti sò stati scunfitti da u partitu naziunalistu Alternative for Germany, malgradu una seria di scandali chì implicanu u partitu è ​​u so candidatu principali durante a campagna elettorale. (Pocu prima di l'elezzioni hè statu ancu espulsu da l'allianza europea cù u Fronte Naziunale è altri.) I Suciali Democratici di Olaf Scholz, u cancelliere, anu patitu u so peghju risultatu in una elezzione naziunale in quasi 150 anni di esistenza. I liberali FDP sò cascati sottu à u 5%, un risultatu chì, s'ellu si ripete in l'elezzioni generali di l'annu prossimu, li verria fora di u parlamentu federale tedescu. L'Unione Democratica Cristiana di centru-destra, l'uppusizione principale, hà avutu una bona notte, soprattuttu per i centristi in lotta, è hà facilmente pigliatu u primu postu in i sondaggi.

U DRITTU ESTREME DI CONQUISTA L'UNIONE EUROPEA ?

Malgradu u dramma in Berlinu è soprattuttu in Parigi, e previsioni di una presa più larga di a diritta di l'UE ùn pare micca esse materializatu. Au fur et à mesure que les résultats étaient apparus, les projections indiquaient que les forces de droite combinées au sein du parlament, y compris divers alliés de l'AfD, le RN et Giorgia Meloni, le premier ministre italien, n'augmenteraient que légèrement leur part de sièges, de 17 % à 19%.

Questu hè un risultatu assai sottu à i sondaggi chì à un certu puntu li visti in ligna cù u centru destra. In parechji paesi, i risultati ùn sò micca stati aspettati. Geert Wilders, l'omu di destra dura chì hà vintu u più voti in l'elezzioni naziunali di nuvembre, hà persu sta volta à l'avversari centristi. In Belgio, u partitu xenofobu Vlaams Belang ùn hè micca in cima à i sondaggi cum'è previstu. I Democratici di Svezia, ancu di diritta, anu avutu una mala notte rara.

COSA CAMBIERA IN U PARLAMENTU EUROPEU

Malgradu u grande impattu chì l'elezzioni europee avarà nantu à a pulitica interna di i Stati membri, u veru scopu di l'alizzioni europee quinquennali hè di numinà una nova camera di 720 diputati. Ancu s'ellu anu pochi puteri paragunatu à i parlamentari naziunali, u so sustegnu hè essenziale per l'implementazione di e pulitiche chjave à u livellu europeu, cum'è u tagliu di l'emissioni di carbonu à zero nettu da u 2050 o l'assistenza cuntinua à l'Ucraina.

U primu compitu maiò per i parlamentari novi eletti serà di appruvà a scelta di i capi di l'UE per presidente di a Cummissione Europea, u putente bracciu esecutivu di u bloccu. U presidente in carica Ursula von der Leyen hà prubabilmente l'uppurtunità di stà in u so postu dopu chì a so alleanza di centru destra, u Partitu Populare Europeu, hè ghjunta à u primu postu cù più di 180 sedi, circa a stessa quota di 25% ottenuta in 2019. U 27. I dirigenti di l'UE si riuniscenu u 17 di ghjugnu per discutiri u candidatu prupostu per u primu postu.

Ma ancu u modestu aumentu di i posti destinati à l'estrema diritta puderia esse abbastanza per fà difficultà per i tedeschi di riunisce a maiurità per a ratificazione in a camera di Bruxelles. I circa 400 sedi chì andaranu à i partiti chì l'anu sustinutu in u 2019 ùn sò micca abbastanza per guarantiscia 361 voti in ciò chì serà un votu sicretu. In e settimane à vene, era previstu chì von der Leyen puderia cunvince partiti cum'è Meloni per sustene a so, è à quale costu puliticu. Avà, però, tutta l'attenzione serà dirottata in Francia, induve u puliticu più amichevule di l'UE nantu à a scena europea pò truvà prestu a so influenza in tatters.

(Estrattu da a rivista di stampa eprcommunication)


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/francia-le-pen-vittoria-macron/ u Mon, 10 Jun 2024 08:30:04 +0000.