Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

L’armata europea è l’autonomia di a difesa europea ? Solu miti

L'armata europea è l'autonomia di a difesa europea ? Solu miti

L'UE ùn serà micca capace di ottene un livellu di sicurità simili à quellu di u passatu, ancu s'è i Stati Uniti ùn l'abbandunanu micca à u so destinu. L'UE ùn hà micca altra alternativa chè di pruvà à mantene l'Alianza à flotu. L'analisi di u generale Carlo Jean

Dapoi 70 anni si discute di a difesa cumuna europea, cum’è a so premessa : l’unione pulitica, vale à dì a creazione di un veru statu aurupeu, federale o cunfederali. Nimu disputeghja u fattu chì solu sò necessarii per permette à u Vechju Cuntinente di ghjucà un rolu globale. I stati europei sò troppu chjuchi per pudè fà questu ancu cù una cooperazione rinfurzata permanente. Nimu ùn nega ancu chì l'Auropa, per diventà una putenza chì conta nantu à u destinu di u mondu – un rolu à u quale aspira è chì ùn pò micca rinunzià – deve fà una "rivuluzione culturale", per ricuperà – in u mondu inestabile è imprevisible attuale à quale a pussibilità di a guerra trà i grandi putenzi hè tornata – a cultura di l'usu di a forza, a pulitica di u putere è u putere duru è per equipà l'istituzioni è l'arnesi operativi è dissuasivi essenziali per traduce e so ambizioni in realità. .

Oghje in Europa domina u soft power. Senza una putenza dura adatta ùn hè micca abbastanza. Si riduce à una semplice chiacchierata. I stati europei forse pensanu chì hè abbastanza. Sò stati purtati à sta decadenza glubale, in particulare in u campu di a sicurità, ma micca solu, da a prutezzione strategica di a "deterrenza estesa" americana è u sistema liberal-demucraticu è di u mercatu liberu impostu da l'USA. L'ultimi eranu i veri garanti di una certa unità trà i stati europei indisciplinati, chì anu ancu sceltu di dipende di l'USA per u prugressu tecnologicu chì a ricerca è u sviluppu è a produzzione di armamenti sofisticati detti à u sistema industriale americanu.

Cù a "nova guerra fridda tecnologica è ecunomica" trà Cina è USA è cù u sviluppu industriale d'altri paesi non europei – ancu quelli di u "Sudu Globale" sempre più opposti à l'Occidenti – è, soprattuttu, cù a minore fiducia. nant'à a comoda prutezzione americana cù l'OTAN, è ancu cù u rinascimentu di l'imperialismu di Mosca è cù l'espansione, per ora quasi esclusivamente ecunomica, di Pechino ancu in i zoni di interessu strategicu direttu di l'Europa – essenzialmente in u seculu post-americanu – u bisognu di rinfurzamentu strategicu, industriale è, soprattuttu, puliticu di l'Europa hà acquistatu più impurtanza è urgenza. Hè diventatu essenziale per a so sopravvivenza.

L'aggressione russa in Kiev è i timori di una disconnessione americana micca solu da l'Ucraina ma da l'Europa in casu di l'elezzione di l'isolazionista Trump cum'è presidente di i Stati Uniti, ùn anu micca pruvucatu reazzione particulare. L'opinione publica ùn hè micca disposta à accettà un aumentu di a spesa di sicurità. A cuntrariu di u patriarca Kirill, chì chjama l'aggressione in Ucraina "sacra", in l'Occidenti l'autorità religiose sbattenu contr'à e spese militari è u cummerciu di l'armi, cum'è s'è a guerra è a pace dipendenu da elli è micca da l'equilibriu di e forze o da a superiorità di l'arme. pouvoirs soutenant le statu quo. Micca per nunda, a Guerra Fridda ferma cusì per via di l'esistenza di u MAD, micca per via di e manifestazioni anti-nucleari chì vulianu distrughjillu (cum'è ancu dettu in a lettera di Ghjuvan Paulu II di Ghjugnu 1982 à l'Assemblea Generale di l'ONU).

Trà l'ambizioni è a realità ùn ci hè micca solu un mare, ma un oceanu. U "stunt" di stabilisce un Cummissariu Europeu di Difesa hè ridiculu senza, à u listessu tempu, finanzià un aumentu di "capacità", chì sò ciò chì l'Europa manca. Ci hà da piglià decennii è parechji centinaie di miliardi per rializà qualcosa seriu. Tuttavia, a cuesione esistente in l'OTAN ùn saria micca riproducibile à livellu aurupeu, salvu in un bellu pezzu è cù sforzi erculiani. A "cola" custituita da e forze americane è u sistema C2ISR manca.

Ogni aumentu di l'autonomia strategica di l'Europa – è per implementà l'ugettivi stabiliti in u Pattu Strategicu di u 2022 ("continuà a Russia – cuntene a Cina") – richiederebbe un cambiamentu istituziunale prufondu di l'UE. In pratica, a so trasfurmazioni in un statu federale. A "federalizazione" cumpleta seria assolutamente necessaria se a dissuasione hè stata ottenuta cun un deterrent per punizioni, vale à dì cù l'armi nucleari o equivalenti (cum'è quelli permessi da e prospettive di l'ingenieria genetica, pruibita cum'è l'armi nucleari, ma chì ponu esse sviluppati in secretu). Puderia invece esse limitatu à u votu di a maghjurità qualificata in u casu di un " dissuasori da capacità di guerra" esclusivamente convenzionale (per esempiu cù un sistema basatu nantu à "difesa operativa di u territoriu"). In ogni casu, deve esse un trasferimentu di a sovranità à l'organi di a cumunità. Quasi tutti i stati di l'UE puderanu fà questu. In ogni casu, almenu per un longu periodu, u prublema di a rapprisintanza è di l'accettabilità di e decisioni di a cumunità da l'opinioni publichi ferma.

A dependenza di l'Europa da i Stati Uniti ùn hè micca solu pulitica-strategica, ma ancu logistica, industriale è tecnologica. Ùn cuncerna micca solu u campu nucleari. U Brexit hà ancu aumentatu in u settore cunvinziunali, alluntanendu da a UE u statu membru chì spende u più in a so difesa. Basta à ricurdà a rapida diminuzione europea di munizioni durante a guerra libica o e capacità europee limitate in u campu di u trasportu aereu, i lanciatori di missili multipli à longu andà, a difesa anti-missile, etc. Ci sò ritardi in u campu di e tecnulugia emergenti: ingegneria genetica, intelligenza artificiale, computazione quantistica , etc. A multiplicazione di l'iniziativi di l'UE in u so cumplessu industriale è tecnologicu di difesa (EDTIC) anu solu un impattu marginale. U gap in a capacità di l'UE hè assai più grande di quellu esistente trà e quote di bilanciu dedicate à l'acquistu, postu chì l'armamenti individuali restanu in serviziu per una vintina d'anni.

U gap hè unbridgeable. L'UE ùn serà micca capace di ottene un livellu di sicurità simili à quellu di u passatu, ancu s'è l'USA ùn l'abbanduneghja micca à u so destinu. In u mo parè, l'UE ùn hà micca alternativa, ma di pruvà à mantene l'Alianza à flotu. Ci sò dui suluzioni pussibuli in questu sensu: prima , u rinfurzamentu di u "pilastru" europeu di l'OTAN, riducendu i costi soportati da l'USA per a sicurità europea; siconda, a trasfurmazioni di l'OTAN da una alleanza regiunale di l'Atlanticu Nordu in una allianza glubale di l'Occidenti. Invece, tutti i rants nantu à l'autonomia strategica di l'Auropa è l'Armata Europea, chì ùn sò micca realistichi puliticamenti è finanziarii è, in ogni casu, troppu longu, deve esse abbandunatu.

E duie soluzioni implicanu l'aumentu di a spesa di difesa. U bilanciu attuale di l'UE ammonta à $ 398 miliardi è duverebbe aumentà di circa $ 120 miliardi per risponde à l'impegnu assuciatu in l'OTAN di portà i bilanci à 2% di u PIB (u budget di i Stati Uniti hè $ 905 è quelli chinesi è russi sò 220 è 108 miliardi 4, ma in termini di putenza d'acquistu sò, sicondu l'ultimu Balance Militari, rispettivamente $ 408 è 294 miliardi, questu hè una somma chì pò esse cumplettamente assorbita da tendenzi isolationist d'Europa di u Partitu Republicanu, chì incidentalmente avia oppostu l'affittu di terra US in favore di u UK finu à Pearl Harbor.

A seconda suluzione – chjamata ancu "NATO Globale" – hè stata pruposta cum'è una cundizione per a sopravvivenza di l'Alianza dopu à a Guerra Fredda da quelli, cum'è Baker è Cheney, chì anu cridutu chì i so costi è i risichi superanu i benefici chì ne derivanu. . i Stati Uniti. Hè currisponde, per via, à i cambiamenti subiti da a geopolitica mundiale L'Occidenti hè sempre più oppostu da u restu di u mondu. U pivot strategicu di i Stati Uniti hà cambiatu à l'Indo-Pacificu. U regiunalismu di l'ecunumia currisponde à una globalizazione di a sicurità. I Stati Uniti ùn ponu esse dumandatu à mantene a so "dissuassione estesa" per prutege l'Europa senza cuntribuisce à a so sicurità in altre zone di u mondu.

A suluzione implicarà un aumentu ancu più significativu di i bilanci militari europei più l'UE vole esse un veru alleatu è micca solu un ausiliariu di l'USA. Cum'è una guida, i bilanci di difesa attuali duveranu almenu duppià è una riqualificazione parziale di e forze deve esse realizata per aumentà e capacità di proiezione di putenza europea. A misura ùn deve esse evaluata solu per e so cunsequenze dirette nantu à a sicurità, ma nantu à i geopulitichi di rallentà a decadenza geopolitica o glubale di l'Occidenti in u mondu.

A scelta di quale suluzione aduttà marcarà a rifondazione di l'Alianza. Si deve esse fattu in un cuntestu transatlanticu. Saria quella strategica chì precederia una seria di decisioni « tattiche » accunsentite per mette in opera. L'unica misura istituziunale ch'ella averia bisognu per esse viable seria l'eliminazione di a regula di l'unanimità, chì ancu oghje impedisce à l'UE di esse un attore geopoliticu affidabile.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/mito-autonomia-difesa-esercito-europeo/ u Tue, 06 Aug 2024 11:22:54 +0000.