Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Zero Difese

Lacalle: MMT Is Fake Economics

Lacalle: MMT Is Fake Economics

Autore di Daniel Lacalle,

In questa era di finzione monetaria , si tende à leghje tutti i tippi di opinioni indocumentate è sbagliate nantu à a politica monetaria. Tuttavia, se ci hè unu chì hè veramente infuriante hè a scienza finzione MMT.

Unu di i so principii principali si basa nantu à una falacia.

"Un paese cun suvranità monetaria pò emette tuttu u debitu ch'ellu hà bisognu senza risicu di difettu"

Prima, hè falsu. Un raportu di David Beers à a Banca di u Canada hà identificatu 27 suvrani impegnati in difetti di muneta lucale trà u 1960 è u 2016 ( basa di dati quì ).

(surghjente: Banca di u Canada , David Beers)

David Beers spiega: "Una visione à longu andà da alcuni investitori hè chì i guverni raramente difendenu u debitu sovranu in muneta locale o naziunale. Dopu tuttu, dicenu, i guverni ponu risponde à questi obblighi stampendu soldi, chì à u so tornu pò riduce u pesu reale di u debitu attraversu l'inflazione è drammaticamente cusì in casi cum'è a Germania in u 1923 è a Jugoslavia in u 1993-94. Benintesa, hè vera chì una alta inflazione pò esse una forma di default di facto nantu à u debitu in valuta locale. Eppuru, i difetti cuntrattuali è e ristrutturazioni si verificanu è sò più cumuni di ciò chì spessu si suppone ".

(surghjente: Banca di u Canada, David Beers)

No, un paese cun sovranità monetaria ùn pò micca emette tuttu u debitu ch'ellu hà bisognu senza risicu di default. Deve emette in valuta estera precisamente perchè pochi fidanu in e so pulitiche monetarie. A maiò parte di i citadini lucali sò i primi à evità l'esposizione in muneta naziunale è cumprà dollari americani, oru o criptovalute (avà), temendu l'inevitabile:

A maiò parte di i guverni cercheranu di copre i so squilibri fiscali è commerciali svalutendu è rendendu tutti i salvatori più poveri.

"Un paese cun suvranità monetaria pò emette tutta a valuta chì hà bisognu" hè ancu una falacia.

A suvranità monetaria ùn hè micca qualcosa chì u guvernu decide. A fiducia è l'usu di a moneta fiducia ùn sò micca dettate da u guvernu nè dà à u guvernu dittu u putere di fà ciò ch'ellu vole cù e pulitiche monetarie. I cittadini di tuttu u mondu anu cessatu di accettà a muneta emessa da u guvernu è denominata quandu a cunfidenza in u so putere d'acquistu hè stata distrutta dopu avè aumentatu l'offerta di soldi ben sopra a so dumanda vera.

Hè per quessa chì u Sucre in Ecuador o u Colon in El Salvador sò crollati o perchè u peso argentinu è u bolivar Venezuela o u Rial Iranianu sò largamente rifiutati da cittadini lucali è internaziunali. Ci sò numerose valute fiat chì anu fallutu o sparitu. Cum'è Michael Sanibel scrive, " a valuta di una nazione ùn hè micca esente da e leggi di l'offerta è di a dumanda, dunque, più hè stampatu, menu vale ". U crollu di e valute è i fiaschi sò frequenti, ma, più impurtanti, ancu se alcuni sopravvivenu, a so dumanda interna è internaziunale hè dannata irreparabilmente.

Datu chì u mondu di e valute hè relativu, u cittadinu mediu di u mondu preferirà l'oru, e criptovalute, i dollari americani o l'Euro è u Yen malgradu i so propri squilibri piuttostu chè e so proprie valute .

Perchè hè questu? Quandu i guverni è e banche centrali in u mondu cercanu di mette in opera a stessa politica monetaria sbagliata di i Stati Uniti è di l'Europa o di u Giappone ma senza a so securità d'investimentu, l'istituzioni è a libertà di capitale, allora cadenu in a so propria trappula. Indebuliscenu a fiducia di i so citadini in u putere di compra di a valuta.

A risposta MMT seria chì tuttu ciò chì hè necessariu allora hè istituzioni stabili è di fiducia. Ebbè, ùn funziona mancu. U primu crack in questa fiducia hè precisamente a manipulazione di valuta per finanziare a spesa di u guvernu gonfiu. U cittadinu mediu pò ùn capisce micca u debasement monetariu ma capisce certamente chì a so valuta ùn hè micca una riserva valida di valore o sistema di pagamentu. Perchè u valore di a valuta ùn hè micca dettatu da u guvernu, ma da l'ultimi accordi di compra fatti cù tali mezi di pagamentu.

I guverni vedenu sempre i ciculi ecunomichi cum'è un prublema di mancanza di dumanda ch'elli anu bisognu di "stimulà". Vedenu e bolle di debitu è ​​di beni cum'è picculi "danni collaterali" da suppone in a ricerca di l'inflazione. È e crisi diventanu più frequenti mentre u debitu cresce è i recuperi sò più debuli.

(surghjente Banca Mondiale, Deutsche Bank)

I sbilancii di i Stati Uniti, di l'Eurozona o di u Giappone sò ancu evidenti in a debulezza di a pruduttività, u debitu elevatu è a diminuzione di l'efficacità di e pulitiche (leghjite "U Stimulu Monetariu Ùn Funziona micca, L'Evidenza hè In ").

(surghjente IIF, BIS)

I paesi ùn piglianu micca prestiti in valuta estera perchè sò muti o ignoranu a finzione scientifica MMT, ma perchè i risparmiatori ùn volenu micca u risicu di svalutazione di a valuta di u guvernu , ùn importa ciò chì rende. I primi chì evitanu u debitu di a moneta naziunale tendenu à esse risparmiatori naziunali è investitori, precisamente perchè capiscenu a storia di a distruzzione di u putere d'acquistu di e pulitiche monetarie di i so guverni.

Circa u 48% di i 30T di u mondu in prestiti transfrontalieri sò valutati in dollari americani, in più di u 40% di una decina d'anni fà, secondu a Bank of International Settlement. Di novu, micca perchè i paesi sò stupidi è ùn volenu micca emette in muneta lucale. Perchè ci hè poca dumanda vera.

(surghjente IIF)

Cusì, i guverni ùn ponu micca decide unilateralmente di emissione "tuttu u debitu ch'elli anu bisognu in valuta locale" appuntu per via di a mancanza diffusa di fiducia in a banca centrale o di l'incentivu perversu di i guverni à svalutà à volontà.

Quandu e riserve si seccanu, è i cittadini vedenu chì u so guvernu distrugge u putere d'acquistu di a valuta, i risparmiatori lucali leghjenu i minsters parlanu di "guerra ecunomica" è "interferenza straniera", ma sanu ciò chì accade veramente. I squilibri monetarii sò in alza. È scappanu.

(surghjente: Capital Economics)

L'inflazione ùn hè micca risolta cù (più) tassazioni.

Parechji pruponenti di MMT risolvenu questa equazione di inflazione causata da un eccessu monetariu negendu chì l'inflazione sia sempre un fenomenu monetariu, è dicendu chì l'inflazione seria risolta da a tassazione. Ùn hè micca fantasticu?

U guvernu beneficia u primu da a nova creazione di soldi, aumenta massivamente i so squilibri è culpisce l'inflazione à l'ultimi destinatari di u novu soldi creatu, i risparmiatori è u settore privatu , dunque "risolve" l'inflazione creata da u guvernu fiscendu dinò i cittadini. L'inflazione hè imposizione senza legislazione, cum'è Milton Friedman hà dettu.

Prima, a pulitica di u guvernu face un trasferimentu di ricchezza da i risparmiatori à u settore puliticu, è dopu aumenta i tassi per l'inflazione "risolve" chì hà creatu. Doppia imposizione.

Cumu hà travagliatu questu in Argentina? Hè esattamente ciò chì i guverni anu implementatu, solu per distrugge a valuta, creà più inflazione è mandà l'ecunumia à stagflazione ( leghje ).

Questi dui fattori, l'inflazione è una alta tassazione, influenzanu negativamente a competitività è a facilità per attirà capitale, investisce è crea impieghi, relegendu una nazione di enormi potenziali, cum'è l'Argentina, à e pusizioni finali di l'indice di u Forum Economicu Mondiale, quandu duverebbe esse in cima.

Inflazione eccessiva è tasse elevate sò dui fattori guasi identichi chì piattanu una spesa publica eccessiva chì hà agitu cum'è frenu per l'attività ecunomica postu chì ùn hè micca cunsideratu cum'è un serviziu per facilità l'attività ecunomica, ma cum'è una fine in sè. A spesa publica cunsulidata hà righjuntu u 47,9% di u PIB in u 2016, una cifra chjaramente sprupurziunata. Ancu se cunsideremu a spesa publica primaria, vale à dì, esclusu u costu di u debitu, hà radduppiatu trà u 2002 è u 2017.

L'idea chì u debitu di un paese ùn hè micca un passivu, ma solu un assetu chì serà assorbitu da i risparmiatori, ùn importa ciò chì ùn hè micca currettu perchè ùn tene micca in considerazione trè fattori.

  1. Nisun debitu hè un assetu perchè u guvernu a dice, ma perchè ci hè una vera dumanda per questu. U guvernu ùn decide micca a dumanda di quellu ligame o strumentu di creditu, i risparmiatori facenu. È u risparmiu ùn hè micca illimitatu, dunque a spesa deficitaria ùn hè ancu infinita.

  2. Nisun strumentu di debitu hè un attrattu attraente s'ellu hè impostu à i salvatori per mezu di a ripressione. Ancu se u guvernu impone a cunfiscazione di u risparmiu per copre i so squilibri, a fuga di capitali s'intensifica. hè literalmente cum'è fà chì un corpu umanu smette di respirà per cunservà l'ossigenu.

  3. Stu debitu hè simpliciamente impussibile à suppone quandu l'investitore è u risparmiatore sappianu chì u guvernu distruggerà u putere d'acquistu à ogni costu per prufittà di "gonfia a so strada da u debitu". A reazzione hè immediata.

L'idea sucialista chì i guverni chì creanu artificialmente soldi ùn causeranu micca l'inflazione, perchè l'offerta di soldi aumenterà in tandem cù l'offerta è a dumanda di beni è servizi, hè solu una fantascienza.

U guvernu ùn hà micca una comprensione migliore o più precisa di i bisogni è di a dumanda di beni è servizi o di a capacità produttiva di l'ecunumia. In fatti, hà tutti l'incentivi per spende eccessivamente è trasferisce e so inefficienze à tutti l'altri.

Cum'è tale, cum'è qualsiasi incentivu perversu sottu à a falacia chjamata "stimulà a dumanda interna", u guvernu crea solu sbilanci monetarii più grandi per mascherà u deficit fiscale creatu da e spese è i prestiti senza un veru ritornu ecunomicu. Crià inflazione massiccia, stagnazione ecunomica quandu a produtività collassa è impoverisce à tutti.

A realità hè chì a forza monetaria è a vera dumanda à longu andà di obbligazioni sò l'ultimi segni di a salute di un sistema monetariu. Quandu tutti cercanu di ghjucà à a Fed senza a libertà economica è l'istituzioni di i Stati Uniti, ghjucanu solu à u scemu. L'illusione monetaria pò ritardà l'inevitabile, una crisa, ma accade più veloce è più duru se i squilibri sò ignorati.

Tuttavia, quandu fiasca, a folla MMT vi dirà chì ùn hè micca stata fatta bè. È chì site TU, micca elli, chì ùn capite micca ciò chì sò i soldi.

Tyler Durden Sab, 27/02/2021 – 20:30


Questa hè una traduzzione automatica da l’inglese di un post publicatu nantu à ZeroHedge à l’URL http://feedproxy.google.com/~r/zerohedge/feed/~3/c_knl9wT_W0/lacalle-mmt-fake-economics u Sat, 27 Feb 2021 17:30:00 PST.