Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Zero Difese

Innò, ùn avemu micca bisognu di più armi nucleari

Innò, ùn avemu micca bisognu di più armi nucleari

Scritta da Ryan McMaken via The Mises Institute,

I Republicani è i Democratici ponu discutere cumu i soldi di l'impositu federale ponu esse spesi in diversi prugrammi di assistenza suciale cum'è Medicaid è timbri alimentari. Ma à fiancu à a Sicurezza Soziale, ci hè una zona di spesa federale chì tutti ponu apparentemente d'accordu: a spesa militare. L'annu passatu, l'amministrazione Biden hà dumandatu unu di i più grandi bilanci in tempu di pace mai, à $ 813 miliardi. U Cungressu vulia ancu più spesa è hà finitu per appruvà un budgetu di $ 858 miliardi. In termini ajustati per l'inflazione, questu era assai in più di a spesa militare chì avemu vistu durante a Guerra Fredda sottu Ronald Reagan. Quist'annu, Joe Biden dumanda ancu più soldi, cù una nova dumanda di bilanciu chì principia da $ 886 miliardi . Inclusu in quella quantità gigantesca – chì ùn include ancu a spesa di i veterani – hè miliardi per novi sistemi di missile per sparghje armi nucleari, più altri prugrammi per "modernizà" l'arsenale nucleare di i Stati Uniti.

In verità, l'annu passatu, u memo hè andatu trà i soliti difensori di spese militari infinite chì i Stati Uniti anu bisognu di spende assai più in armi nucleari. Questa hè una pusizione perenne in a Fundazione di u Patrimoniu, sicuru, chì ùn hà mai scontru un prugramma di porcu militare chì ùn li piacia micca. Inoltre, in l'ultimi mesi, u Wall Street Journal hà publicatu parechji articuli chì dumandanu più armi nucleari. U New York Post spingeva a stessa linea à a fine di l'annu passatu. Gran parte di a retorica si centra annantu à l'idea chì Pechino aumenta a so propria spesa per l'armi nucleari è cusì i Stati Uniti devenu "mantene". Per esempiu, u mese passatu, Patty-Jane Geller insistia chì i Stati Uniti sò in una "corsa di l'arme" cù a Cina. Intantu, i scrittori in u situ di a pulitica estera 1945 anu dichjaratu chì u Cungressu deve "salvà" l'arsenale nucleare americanu.

U Cungressu serà sicuramente felice di cooperà. Tali spesa hè una enorme vacca di soldi per i fabricatori di armi, ancu s'ellu hà pocu à fà cù a difesa militare vera. L'arsenale nucleare di i Stati Uniti hè enormu, è i sforzi di a Cina per espansione u so propiu arsenale ùn anu micca effettu nantu à l'effetti dissuasivi di l'arsenale nucleare esistente di i Stati Uniti. Ancu s'ellu l'articulu di u 1945 insiste chì a Cina prestu "fararà un arsenale pari o superiore à i Stati Uniti", hè difficiule di vede da quale metrica questu hè veramente veru.

Cuntrariu à l'affirmazioni chì l'arsenale nucleare di i Stati Uniti deve esse "salvatu" o sarà prestu eclissi da l'arsenale cinese, i Stati Uniti fermanu bè in u capu di ogni putenza nucleare, eccettu a Russia. Ancu s'è Pechino aumenta u so arsenale à mille testate, cum'è u New York Post predice senza fiatu, l'arsenale cinese ferma assai daretu à quellu di i Stati Uniti.

Questu hè veru ancu s'è sguassate tutte e testate americane ritirate da l'equazioni. In questu casu, Mosca mantene a guida globale cù più di quaranta-quattru centu armi, è i Stati Uniti venenu in secondu cù più di trenta-sette centu. Attualmente, Pechino hà apprussimatamente 350 di queste armi, a Francia hà 290, è u restu di u mondu hè bè daretu à questu.

Fonte: Dati da u Nostru Munnu in Dati, " Inventarii di Armi Nucleari".

Cum'è Mosca, Washington hà una triade nucleare cumpleta è ben sviluppata, cumpleta cù una flotta di sottomarini nucleari chì ponu lancià sin'à vinti missili – ognuna cuntene parechje testate di mira indipindente – silos missilistici terrestri, è bombardieri. Ogni opzione furnisce modi per furnisce centinaie di testate. A flotta sottumarina, sicuru, hè constantemente mobile, assicurendu a sopravvivenza di u primu attaccu.

L'Inexistent Missile Gap

Questu ùn impedirà micca i difensori di più spese da dumandà più. Anu sempre avè ragiò perchè ci hè una sorta di distanza missile. Ultimamente, l'obsessione hè cù missili ipersonichi è avè diverse forme di consegna, è ancu a dichjarazione chì a distanza attuale trà l'arsenale di i Stati Uniti è l'arsenale rivale ùn hè micca abbastanza grande.

Ci hè un mutivu chì i difensori americani di una postura nucleare aggressiva anu inventatu u mitu di "missile gap" durante a Guerra Fredda. Semina dubbitu nantu à a sicurità di i Stati Uniti è assicura un certu livellu di paranoia nantu à a capacità nucleare di i Stati Uniti. Oghje, hè ricunnisciutu chì a distanza di missile era sempre un mitu, ma questu era assai menu cunnisciutu in i ghjorni chì i dibattiti annantu à a tecnulugia di i missili americani eranu una causa frequente d'alarma è di dibattitu. Tuttavia, a basa non-fattuale di u "gap" era cunnisciuta almenu in l'anni 1960, è dopu u secretariu di difesa Robert McNamara hà dettu à John F. Kennedy :

Ci hè statu creatu un mitu in u paese chì hà fattu un gran dannu à a nazione. Hè statu creatu da, diceraghju, individui guidati emotivamente, ma ancu patriotti in u Pentagonu. Ci sò sempre persone di stu tipu in u Pentagonu. Ùn li daraghju micca fundamentu per creà un altru mitu.

Quantu importanu i numeri?

U mitu persiste, però, è Geller dichjara: "Datu e centinaie di novi lanciatori di missili chinesi è altre armi novi, i Stati Uniti anu bisognu di più armi nucleari per mantene questi obiettivi in ​​risicu. In a dissuasione nucleare, i numeri importanu ".

Quantu importa veramente i numeri? Iè, in materia di dissuasione, deci hè certamente megliu cà zero. Ma sò trè mila megliu chè mille, o ancu centu ? Questa logica spessu travaglia cù l'armi cunvinziunali, ma ùn hà pocu sensu cù l'armi nucleari, una sola unità di quale pò distrughje una cità sana. Cum'è John Isaacs hà nutatu l'annu passatu in l' Interese Naziunale :

In l'era nucleare, un paese chì hà implementatu 1 000 armi nucleari piuttostu cà 500 di l'avversariu ùn hè micca duie volte più putente postu chì una manciata d'arme puderia devastà i dui paesi. Ma u Pentagonu è i capi pulitichi ùn anu micca amparatu sta lezione critica. Questu hè un ghjocu di numeri chì pò esse pertinenti per i tanki è i navi di battaglia prima [l'invenzione di l'armi nucleari] ma ùn hè micca oghje.

Ciò chì hè chjave in a dissuasione nucleare ùn hè micca solu numeri. U stratega nucleare Albert Wohlstetter hà identificatu stu prublema à l'iniziu di l'anni 1960 è hà cunclusu chì "u criteriu per currisponde à l'aviò russu per l'aviò, o sopra à elli hè, in u sensu strettu, irrilevante per u prublema di dissuasione". Piuttostu, a chjave, hà continuatu Wohlstetter, hè di creà una forza chì hè "survivibile" per assicurà a pussibilità di una "seconda greva" di ripresa. Questu hè ciò chì stabilisce a dissuasione.

Wohlstetter ùn era certamente micca u solu à vene à sta cunclusione. In un essai di u 1990 intitulatu " Miti Nucleari è Realità Politiche ", Kenneth Waltz – forse u più influente studiosu di relazioni internaziunali di l'ultimi cinquanta anni – cunclude chì u numeru tutale di missili in questi enormi arsenali hè di pocu impurtanza per e nazioni chì sò dighjà. assai sopra a soglia per ottene a dissuasione nucleare.

Ciò chì importa veramente hè a percepzione chì l'altra parte hà una capacità di seconda attaccu, è questu certamente esiste in e relazioni USA-Russia è Stati Uniti-Cina. Una volta chì ogni regime sapi chì l'altru regime hà a capacità di second-strike, a cumpetizione hè finita. A dissuasione hè stabilita. Valzer nota:

Sempre chì dui o più paesi anu forze di seconda attaccu, paragunà li hè inutile. Se nimu statu pò lancià un attaccu di disarmante cun alta fiducia, i paraguni di forza diventanu irrilevanti. . . . In intervalli assai larghi, un equilibriu nucleare hè insensibile à a variazione di u numeru è di a dimensione di testate.

L'accentu nantu à a capacità di seconda attaccu hè chjave perchè i decisori pulitichi pro-razza di l'arme sò prestu à nutà chì, se u primu attaccu di un regime hè capaci di distrughje a capacità di un nemicu di ritruvà in natura, allora una guerra nucleare pò esse "vintata".

A capacità di Second-Strike Eguaglia u Score

Ma, cum'è mostratu da Michael Gerson in " No First Use: The Next Step for US Nuclear Policy " (2010) chì stabilisce a capacità di seconda strike – o, più impurtante, a percepzione di questu – ùn hè micca cusì difficiule cum'è parechji supponenu. Gerson scrive:

Un primu attaccu successu avaristi bisognu di intelligenza quasi perfetta, surviglianza è ricunniscenza (ISR) per detectà, identificà è seguità tutte e forze nucleari di l'avversu; Avvenimenti recenti chì circundanu e valutazioni di i Stati Uniti di e sospettate capacità di WMD [armi di distruzzione di massa] di l'Iraq dimustranu in forza e sfide di informazioni affidabili, precise è imparziali. L'intelligenza in quantu à induve si trovanu l'armi nucleari di l'avversu è se u statu hè veramente pianificatu di attaccà puderia esse sbagliata o incompleta, è un tentativu di primu attaccu basatu annantu à infurmazioni imprecisi o incomplete puderia avè cunsiquenzi negativi di vasta portata.

A minaccia di un primu attaccu successu pò esse cuntrasta da una varietà di metudi, cumprese u sicretu è a capacità di cambià i canali di consegna d'arme. Hè per quessa chì i regimi di i Stati Uniti, Russu è Cinese sò longu assai entusiasmati di a chjamata triade nucleare. Si assume chì, se l'armi nucleari ponu esse furniti da sottumarini, aerei, è terrenu, allora hè impussibile per un regime oppostu di distrughje tutti i trè à una volta è ottene a vittoria di u primu colpu.

Ma ancu in l'absenza di una triade, un regime oppostu chì cerca una vittoria tutale di u primu attaccu hà pocu motivi per assai fiducia. Cum'è Waltz mostra, "l'armi nucleari sò chjuchi è ligeri; sò faciuli di spustà, faciuli di ammuccià, è faciuli di furnisce in una varietà di modi ". Vale à dì, se un regime riesce à ammuccià ancu un picculu numeru di aerei, subs, o camioni, questu puderia esse un disastru per u regime chì prova un primu successu successu. Gerson spiega:

Un primu attaccu nucleare hè pienu di risicu è incertezza. Puderia un presidente di i Stati Uniti, l'unica persona chì hà u putere d'autorizà l'usu nucleare è un ufficiale puliticu preoccupatu di rielezzione, u so partitu puliticu è u so legatu storicu, mai esse cumpletamente cunfidenti chì a missione seria un successu cumpletu? E se l'attaccu ùn riesce à distrughje tutte l'arme, o chì si l'armi sò stati ammucciati in zoni scunnisciuti, è l'armi restanti sò stati usati in ripresa?

Nemmenu deve esse presumitu chì un gran numaru di testate hè necessariu per ottene a dissuasione. Waltz ricorda chì Desmond Ball – chì hà cunsigliatu i Stati Uniti nantu à e strategie di escalada – hà affirmatu in modu cunvincente chì a dissuasione nucleare puderia esse ottenuta cù menu di cinquanta ogive .

Prucede nantu à l'assunzione chì un nemicu ùn hà più ogive dopu à un primu attaccu richiede un livellu estremamente altu di cunfidenza perchè u costu di miscalculazione hè cusì altu. Si un régime frappe et ne rate que quelques missiles de l'ennemi, cela pourrait conduire à des représailles dévastatrices tant en termes de vie humaine qu'en termes de perspectives politiques du régime de première frappe.

Hè per quessa chì una forza nucleare rudimentale pò ottene a dissuasione ancu cù una chance chjuca ma plausibile di capacità di seconda attaccu. Un picculu attaccu nucleare hè quantunque disastruu per u mira, è cusì "forze di seconda attaccu anu da esse vistu in termini assoluti". Waltz insiste currettamente chì u calculu di a dominanza relativa di un arsenale hè una perdita di tempu: "a quistione di dominanza hè inutile perchè una forza di seconda attaccu ùn pò micca duminà l'altru".

I Stati Uniti sò digià assai oltre a soglia di deterrenza

Si pò certamente discutiri quantu a riserva nucleare di i Stati Uniti puderia esse tagliata senza sacrificà a dissuasione. Data l'enorma dimensione di u stockpile, però, a risposta hè chì "a maiò parte" puderia esse tagliata. Infatti, l'arsenale di i Stati Uniti puderia esse tagliatu da u 90 per centu è avè sempre centinaie di testate dispunibuli per silos, sottumarini è bombardieri.

Inoltre, e riduzioni in l'arsenale sò prudenti per ragioni di evità una guerra nucleare involontaria . Cum'è Wohlstetter hà nutatu, una pulitica prudente richiede ancu "e forze nucleari strategiche ùn sò micca solu capaci di cavalcà è operanu in modu coerente dopu un attaccu preventivu propiu contru à elli; ma ancu cumplettamente cuntrullabile in tempi di pace, di crisa è di guerra – è soprattuttu di fronte à un avvisu ambiguu – per evità operazioni micca autorizate, accidenti è guerra per sbagliu ". Avè un gran numaru di testate nucleari in realtà hè imprudente perchè crea più potenziale per accidenti, sbagli, è usu micca autorizatu . U mantenimentu resta caru è risicatu.

Malgradu tuttu questu, ferma populari trà alcuni per continuà à discutiri per più espansione nucleare annu dopu annu. Di sicuru, certi di sti avvocati sò veri credenti, ma ci hè ancu assai soldi in ghjocu per i cuntratturi di u guvernu. Cusì, in una forma o l'altru, u mitu di u missile gap – è e so varianti muderni – dura.

Tyler Durden sab, 25/03/2023 – 22:30


Questa hè una traduzzione automatica da l’inglese di un post publicatu nantu à ZeroHedge à l’URL https://www.zerohedge.com/geopolitical/no-we-dont-need-more-nuclear-weapons u Sun, 26 Mar 2023 02:30:00 +0000.