Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

I mercati ponu cuntribuisce à a prutezzione di a biodiversità ?

I mercati ponu cuntribuisce à a prutezzione di a biodiversità ?

L'investituri ponu ghjucà un rolu chjave in a prutezzione di a biodiversità : eccu cumu. L'analisi di Lucian Peppelenbos, Climate Strategist di Robeco

A prutezzione di a biodiversità hè diventata urgente cum'è a necessità di affruntà u cambiamentu climaticu; l'investituri, in questu spaziu, ponu ghjucà un rolu fundamentale. L'investituri ponu aiutà assicurendu chì l'imprese in cui investenu aiutanu à riduce o affruntà i mutori di a perdita di a biodiversità. Cunsumemu e risorse di u pianeta à un tale ritmu chì a Terra ùn hè micca capace di rigenerate. Siccomu dipende da a natura per tuttu ciò chì facemu, questu hè un grande affare per noi. Hè diventatu un risicu d'investimentu sistemicu.

A nostra ecunumia è a sucetà dependenu interamente da a biosfera, l'ecosistema è i servizii di l'ecosistema. Sì sti servizii deteriorate, l'attività ecunomica hè ancu in risicu. Hè un prublema assai più pressante di ciò chì pensate è attualmente hà un effettu direttu nantu à l'ecunumia.

Fighjate l'api, per esempiu. L'api sò essenziali per a polinizazione; Ci hè avà un mercatu in California per l'affittu di bugni d'altu prezzu perchè l'api sò necessarii per parechji culturi, in particulare quelli di altu valore cum'è l'amanduli. Hè un serviziu di l'ecosistema chì hè diventatu un mercatu. Questu hè un esempiu di risicu per a biodiversità è cumu affetta l'ecunumia reale. Mostra l'impatti disastrosi chì a mancanza di prutezzione di a biodiversità pò avè.

Un altru serviziu di l'ecosistema vitale hè l'acqua. I secchi recenti, cum'è quelli chì sò accaduti in tutti i cuntinenti quist'annu, aumentanu u risicu di fallimenti di i culturi è, in parte di l'Africa, a carenza alimentaria. Ma l'effetti ùn si fermanu micca quì : l'acqua hè dinù vitale per l'industria è u cummerciu nant'à i fiumi chì si siccanu.

Di sicuru, a regulazione hè essenziale. Avemu bisognu di standard stretti di l'industria per limità l'impatti negativi di a produzzione, u cummerciu è u cunsumu. Ancu se u dumping di i rifiuti chimichi hè avà illegale, tali pratiche distruttive cuntinueghjanu oghje. A pesca hè ancu una di l'industrii più distruttivi. I trawlers emettenu tanta CO2 quant'è l'industria aerea. In più, u prucessu di trawling distrugge tutta a biodiversità prisenti nantu à u fondu marinu.

L'UE hà avà u so propiu Green Deal – un pianu piuttostu duru ma, à u stessu tempu, interessante. E lege sò state recentemente annunziate cum'è parte di u Green Deal chì riducerà l'usu di pesticidi da 50% è prutege u 20% di tutta a natura europea. Aspittemu chì in l'anni chì venenu vedemu un aumentu : limiti reali è severi à l'attività ecunomica. Perchè u costu di ùn piglià l'azzione cumencia à sopra à u costu di queste misure di restrizzione.

I pruibizioni, però, ùn sò micca abbastanza. Avemu bisognu d'incentivi pulitichi chì premianu l'attività naturali pusitiva. L'azzione di u mercatu ùn avanzarà abbastanza rapidamente, sempre chì l'incentivi sbagliati sò in piazza. Questu hè applicà à u clima è a biodiversità.

Una ecunumia natura-pusitiva hè essenzialmente una ecunumia circular, induve e risorse naturali sò aduprate è riutilizate invece di l'attuale mudellu ecunomicu lineale di piglià, aduprà è dispunì. L'ecunumia circular ùn aiuta micca solu u clima è a biodiversità, puderia apre un mercatu di $ 4,5 trilioni per riutilizazione, riprogettazione, riparazione è riciclamentu.

U cambiamentu di i prucessi di cunsumu significa ancu cambià l'abitudini umani. Per pruduce solu un grammu di carne bovina necessita sei grammi di proteina vegetale in terreni agriculi è alimentazione. Intantu, i bovini sò una fonte maiò di emissioni di metanu, cuntribuiscenu à u 14,5% di i gasi di serra glubale.

U cunsumu di carne in i paesi industrializati hè insostenibile in u mondu. Ma ùn hè micca solu di carne. U sistema di l'alimentariu in generale hè assai inefficiente: un terzu di ogni caloria prudutta hè persa in u prucessu di produzzione alimentaria, da a splutazioni à a tavola.

Ci hè ancu inefficienze relative: u Messicu hà bisognu di cinque volte più vacche per pruduce a listessa quantità di latte cum'è una vacca di i Stati Uniti attraversu u cunfini, mentre chì l'India hà bisognu à 20. Cum'è un fattore di compensazione, mentre chì l'India hà una populazione di 1,4 miliardi di persone, U 40% di l'Indiani sò vegetariani.

Allora chì ponu fà l'investituri? Ùn anu micca u putere di i guverni, ma anu l'autonomia annantu à l'assignazione di capitale, è ancu quella di a participazione attiva, cum'è l'ingaghjamentu, per fà a diferenza.

Pudemu sfruttà l'ingaghjamentu cù l'imprese è dirighjenu u capitale versu e migliori soluzioni esistenti. Un'altra cosa chì pudemu fà hè di guidà sistematicamente i nostri portafogli versu l'imprese chì ùn sò micca necessariamente suluzioni à a biodiversità per se, ma aiutanu à invertisce a perdita di a biodiversità.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/investitori-tutela-biodiversita/ u Sat, 10 Dec 2022 06:52:45 +0000.