Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Zero Difese

“I guverni di l’Occidenti anu bisognu di guerra” Avvisa Martin Armstrong “Perchè i so debiti ùn sò più sustenibili”

"I guverni di l'Occidenti anu bisognu di guerra" Avvisa Martin Armstrong "Perchè i so debiti ùn sò più sustenibili"

Intervista à Martin Armstrong da Piero Messina per SouthFront

Martin Armstrong hè unu di i più influenti economisti di i nostri tempi. Qualchissia l'hà chjamatu "Forecaster", perchè era u titulu di u filmu biopic chì hà aiutatu à fà a so attività cunnisciuta in u mondu sanu.

Quelli di Martin Armstrong ùn sò micca solu "predizioni", postu chì e so riflessioni sò basati nantu à u cumpendiu di formule matematiche precise è cumpetenze analitiche. L'avemu intervistatu per pruvà à capisce u cuntestu geopuliticu attuale. Da a crisa di e demucrazie occidentali à a nascita di u fronte BRICS, per arrivà à una riflessione prufonda nantu à u risicu di un cunflittu militare à scala glubale, Armstrong interpreta i dati in tempu reale grazia à a so "visione" diacronica è à un sforzu di decennii. di ricerca è analisi. U travagliu di Armstrong ci permette di cunnette a cunniscenza di u passatu à i fatturi critichi di u tempu presente. Per tutti sti mutivi, l'analisi d'Armstrong sò preziosi per capiscenu u presente è orientàmu versu un futuru chì pare pienu d'incognite è di trappule.

Fukuyama favuriva a fine di a storia. Huntington hà parlatu di un scontru di civilisazioni. Hè pussibule imaginà un terzu modu?

A nostra più grande minaccia hè u cuntrollu centralizatu; hè ciò chì hà cundannatu u cumunismu. Sò d'accordu cù Huntington chì u scontru di e civilizazioni serà basatu annantu à e culture è a religione principalmente per via di un tentativu centralizatu di impone una cultura unificata.

À a fine di l'anni 1980, u mudellu geopuliticu di riferimentu era u mondu unipolari, basatu annantu à a primazia occidentale. Su quali pilastri culturali, militari è ecunomichi si basa u Consensus di Washington? Hè vera libertà ?

L'armata in i pilastri ecunomichi chì dominanu Washington oghje ùn anu nunda di fà cù a libertà. Hanu da fà cù e persone chì ùn anu vulsutu accettà u colapsu di u cumunismu. In quale u nemicu hè statu trasfurmatu da u cumunismu à u razzisimu etnicu.

Cù a nascita di i BRICS, hè pussibule di parlà di una opzione multipolar? Chì sò i limiti chì vede in questa dimensione geopulitica ?

A nascita di i BRICS hè stata causata da queste persone chì chjamemu i neocons chì s'impegnanu in u razzisimu etnicu è anu destinatu à a Russia sguassendu da l'ecunumia mundiale sottu SWIFT. Questu hà svegliatu parechji in u mondu, capindu chì u dollaru era avà armatu è ùn era più un strumentu monetariu esclusivamente. Nazioni cuminciaru à capisce s'ellu ùn cunforme micca à i cumandamenti di Washington, allora puderanu esse eliminati da SWIFT. Cusì anu divisu l'ecunumia mundiale purtendu à a fine di a globalizazione.

A vostra analisi è studii parenu revelà parechji prublemi critichi in quantu à a stabilità di u sistema chjamatu Western. Ci hè una crisa prufonda di i sistemi demucratici, ci hè assai sfiducia versu l'infurmazioni mainstream è soprattuttu ci sò "agenti" esterni à l'istituzioni (un esempiu sopratuttu hè l'attività di George Soros) chì parenu influenzà e scelte di i guverni. in i Stati Uniti è in l'Europa Occidentale. Chì puderia succede in u futuru immediatu è in l'anni à vene ?

Hè stata propaganda chì campemu sottu una demucrazia. Vivemu sottu repubbliche in quale casu u populu hè rapprisintatu è ùn hà micca u dirittu di votu nantu à questioni critichi. E repubbliche sò storicamente e forme di guvernu più currutti in paragunà à una munarchia o dittatura chì ùn pò micca esse corrotta. In una repubblica, tutti i rapprisentanti chì mancanu limiti di termini sò in vendita à u più altu offerente. Questu hà risultatu in u colapsu di a fiducia in u guvernu sia in Europa sia in i Stati Uniti chì sò cascati sottu à u 30% – u più bassu da a seconda guerra mundiale. L'agenti esterni, cum'è George Soros, Bill Gates, u Forum Economicu Mundiale, spinghjenu l'agenda persunale chì hà minatu ancu più a fiducia in i nostri sistemi. Hè u guvernu chì decide se andemu in guerra o micca. U populu ùn hè mai dumandatu.

Avà, Vi invitemu à fà qualchì riflessione nant'à a dimensione geoecunomica. U sistema capitalista glubale hè basatu annantu à u debitu di i stati sovrani. Hè una situazione sustenibile? Quale hà da pagà a fattura à a fine?

A crisa di u debitu sovranu chì avemu affruntatu hè apparsu spessu in a storia. Hè insostenibile perchè i guverni agiscenu in u so propiu interessu è sempre espansione u debitu per mantene u putere. Stòricamente, sti sistemi colapsanu quandu emettenu un novu debitu per pagà u vechju, è nimu ùn ci hè per cumprà u novu debitu. Una volta ch'elli ùn ponu più cuntinuà à piglià in prestito soldi novu, allora inevitabbilmente, colapsanu.

U vostru mudellu predittivu hè basatu annantu à calculi precisi. I ciculi di a storia è l'ecunumia parenu cusì perseguite in u tempu di a storia. Se ùn mi sbagliu, avete paragunatu u cuntestu attuale à a crisa è a dissoluzione di l'Imperu Rumanu. Hè currettu?

A storia si ripete perchè a natura umana ùn cambia mai. L'Imperu Rumanu hè solu un esempiu da a storia di u so successu è fallimenti. Durò più di qualcunu perchè ùn hà micca impostu rigulamenti culturali. I cristiani li chjamavanu pagani perchè avianu tanti Diu. Chì era u pruduttu di a so pulitica di libertà di religione. Atena avia Athena, l'Europa di u Nordu avia Thor, cusì ùn anu micca pruvatu à cambià a cultura di e terri cunquistate. Creanu un mercatu cumunu induve qualchissia in Gran Bretagna puderia vende prudutti à qualchissia in Roma. Allora a libertà di religione, a bassa tassazione, a libertà di muvimentu, è un mercatu cumunu cumminati per creà a Pax Romana.

Hè sempre pussibule di evità un cunflittu mundiale à grande scala ?

Hè improbabile chì pudemu evità a guerra mundiale. I guverni anu bisognu di guerra perchè i so debiti ùn sò più sustinibili. Aduprà a guerra cum'è a scusa per i difetti – cum'è era u casu per a seconda guerra mundiale. Creanu Bretton Woods II cù a munita digitale FMI cum'è riserva.

U Papa Francescu parla dapoi anni di una Terza Guerra Munniali à pezzi. Da u vostru puntu di vista, hè ciò chì u Santu Babbu pretende pò esse spartutu ? Chì sò l'armi principali di sta pussibule Terza Guerra Munniali ?

Credu chì avemu una terza guerra mundiale chì hà da cumincià à pezzi cù u Mediu Oriente, Iran vs Israele, Europa vs Russia, Corea di u Nordu vs Giappone è Corea di u Sud, Cina vs Taiwan. Ma eventualmente si uniscenu inseme.

Avete sustinutu chì a vera ricchezza di un statu hè u so populu ? Perchè avemu scurdatu di tuttu questu? Soprattuttu, per quale hè convenientu?

A ricchezza di ogni nazione hè u so populu. Hè stata pruvata cù l'ascesa di a Germania è u Giappone dopu a seconda guerra mundiale. Questa hè l'essenza di a "Manu Invisible" di Adam Smith. Ma quelli in u guvernu preferanu Marx, perchè ellu sustene chì u statu hà u putere di manipulà u populu. Allora, i guverni l'anu scurdatu è rifiutanu Smith perchè Marx li furnisce più putere.

Hè currettu per dichjarà chì a vostra analisi riesce à copre l'intersezzione di geopolitica, Mercati Globali è Cunfidenza Ecunomica? Pudete spiegà à noi in modu simplice cumu funziona u vostru mudellu preditivu Socrates ? Per via, perchè l'avete chjamatu cum'è u filòsufu grecu ?

Aghju chjamatu u mo mudellu di computer dopu à Socrates perchè l'oraculu di Delfi avia dettu ch'ellu era l'omu più intelligente in Grecia. Pruvò di pruvà l'oraculu sbagliatu è u prucessu pruvò chì era currettu. Hè statu messu in prucessu è cunnannatu à morte perchè ne sapia troppu. U mo urdinatore m'hà amparatu assai in geopolitica, avemu avutu un bancu maiò in u Libanu in l'anni 1980 è m'anu dumandatu se puderia creà un mudellu nantu à a libbra libanese. Aghju messu i dati in l'urdinatore è hè surtitu è ​​hà dettu chì u so paese cascarà in 8 ghjorni. Pensu chì qualcosa era sbagliatu cù i dati. Quandu l'aghju dettu à u cliente, m'anu dumandatu quale munita seria megliu, è aghju dettu u Franc Svizzeru. Ottu ghjorni dopu principia a guerra civile. Ovviamente anu vistu u muvimentu di i soldi stessi è sò venuti à mè per u timing. A listessa cosa hè accaduta cù un cliente in Arabia Saudita chì era un grande speditore. M'hà chjamatu per dumandà ciò chì l'oru faria dumane perchè l'Iran hà da cumincià à attaccà a spedizione in u golfu. Allora una volta, ci era infurmazione avanzata nantu à a guerra. In u 1998, aghju capitu cumu l'urdinatore anticipava tali avvenimenti. Aghju avvistatu in ghjugnu à a nostra cunferenza di Londra chì a Russia era per colapsà. U finanziariu di Londra Times avia snuck in u spinu di a stanza è hà dettu chì a previsione in u fronte di u so ghjurnale u 27 di ghjugnu di u 1998. A Russia hà colapsatu circa 6 settimane dopu.

Sò avvenimenti imprevisible, cum'è l'attaccu terrorista in Mosca, ancu cunsideratu trà i paràmetri di u vostru mudellu predittivu? Un avvenimentu di tipu "cignu neru" pò cambià u cursu di a storia è e relazioni geopolitiche?

Iè, avemu vistu chì i flussi di capitale cambianu un ghjornu in anticipu, finu à una settimana in anticipu in u casu di l'attaccu in Israele. L'azzioni di difesa anu cuminciatu à cresce ancu cù l'11 di settembre, u guvernu hà utilizatu u nostru mudellu per vede quale hà compru puti nantu à e compagnie aeree in i ghjorni prima. Qualchissia sà sempre quandu anu da fà sti tipi di avvenimenti. È si movenu i so soldi per prufittà o per evità una perdita. L'urdinatore traccia tuttu. Ùn pò micca dì quale persona hà fattu. Solu chì a mossa hè per esse fatta.

Tyler Durden ghjovi, 16/05/2024 – 05:00


Questa hè una traduzzione automatica da l’inglese di un post publicatu nantu à ZeroHedge à l’URL https://www.zerohedge.com/geopolitical/wests-governments-need-war-warns-martin-armstrong-because-their-debts-are-no-longer u Thu, 16 May 2024 09:00:00 +0000.