Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

I danni causati da a crisa è induve l’Italia andrà in 2021. Banca d’Italia riporta

I danni causati da a crisa è induve l'Italia andrà in 2021. Banca d'Italia riporta

Hè cusì chì a Banca d'Italia riduce assai e stime di u guvernu. Tutti l'aspetti i più interessanti (è trascurati da i media è u dibattitu puliticu) in u bullettinu Via Naziunale

U bollettinu ecunomicu publicatu da a Banca d'Italia venneri 15 di ghjennaghju custituisce u primu ritrattu cumpletu di a tendenza di l'ecunumia per tuttu u 2020 è offre e previsioni più aggiornate per u 2021. Purtroppu hè statu supranatu da u rimore di fondu di un dibattitu puliticu staccatu. da a realità è micca piacevule cù i fatti riprisentati da i numeri. Pruvemu dunque à offre un riassuntu, cummentendu e tavule è i grafichi i più significativi.

In questu graficu osservemu a tendenza di u PIL trimestrale, fissatu à 100 in u primu trimestre di u 2011. Avemu capitu a prufundità di a calata accaduta in u primu è in u secondu trimestre di u 2020, seguitata da a ripresa in u terzu quartu è di u più calatu in u quartu, in cui u PIL trimestrale hè sempre 9% inferiore à u livellu di partenza. U primu quartu di u 2021 si prevede di cuntinuà cù una leggera calata, per poi finisce u 2021 à un livellu ancu più bassu di 4%. Sarà necessariu aspettà finu à a fine di u 2023, per tornà à u livellu di u PIL di u 2019.

A tendenza di a produzzione industriale – chì avia dighjà cuminciatu à rallentà in a seconda metà di u 2019, in parallelu à u rallentamentu di u cummerciu è di a crescita internaziunale – mostra un ritornu à i livelli di i mesi pre-Covid. Questu cunferma chì hè u settore di i servizii chì paga u prezzu di a crisa.

U risultatu di stu campione di sondaggio hè assai interessante:

Circa u 55% prevede un peghju (lettu o nettu) di a situazione ecunomica di l'Italia in u 2021. Cù a circustanza aggravante chì a so percentuale hà aumentatu bruscamente da settembre à nuvembre.

L'impattu asimmetricu di a crisa hè cunfirmatu. Ci hè un segmentu di a pupulazione profondamente influenzatu (quellu ligatu à i settori affettati da e chjusure) è un altru chì ferma.

  • Quelli chì ùn anu micca persu redditu in 2020 aspettanu di ùn perde redditu ancu in 2021; sò i prutetti.
  • U 40% di quelli chì anu persu u redditu in u 2020 aspettanu di perde di più in u 2021; sò quelli esposti à e chjusure.

Listessa tendenza in termini di aspettative di risparmiu: quelli chì anu a furtuna di aumentà u redditu in u 2021 puderanu salvà; un segnu di un'ecunumia bluccata da a paura. Ma ci hè ancu una forte tendenza à risparmià da parte di quelli chì mantenenu u redditu invariati.

A paura di cuntagione si distingue trà e ragioni per riduce e spese, cù una modesta differenza trà e regioni in a zona rossa, aranciu o gialla. E misure di cuntenimentu anu certamente un impattu è hè curiosu di nutà chì ancu in a zona gialla hà un pesu relativu significativu.

Questu ci offre una cunferma di l'inefficacità sostanziale di u regime di cuntenimentu adottatu. Ch'ellu sia giallu, aranciu o rossu, a ghjente hà riduttu a so spesa quantunque.

U quadru di l'occupazione hè drammaticu:

ùn hè micca tantu di fighjà u tassu di disoccupazione – influenzatu positivamente da u numeru di quelli chì sò cusì scoraggiati chì ùn si dichiaranu più in cerca di travagliu – cum'è di u numeru di persone impiegate è di ore travagliate. L'ore travagliatu sò sempre assai sottu à u nivellu di pre-Covid, cum'è i travagliadori. À u cuntrariu, ci hè una ricuperazione più forte in l'ore chì in u numeru di impiegati. Trista cunferma di u fattu chì, cù a ripresa di l'estate, e cumpagnie anu preferitu aumentà u travagliu di quelli chì eranu dighjà in a cumpagnia (forse à tempu parziale), piuttostu ch'è d'impiegà novu persunale.

Italia Questa analisi campione riguardante solu à alcune regioni, ci mostra chì quelli chì anu pagatu u prezzu di a crisa sò ghjovani, ancu s'ellu ci hè statu ancu una sanzione per e donne. U gruppu di età 15-24 hè statu letteralmente spazzatu in termini di attivazioni nette di relazioni di travagliu.

Italia

I dati di u fondu di ridondanza sò altrettantu impressiunanti: prima di Covid, a ghjente viaghjava intornu à 10/20 milioni d'ore à u mese. In u piccu di primavera avemu arrivatu à 700 milioni d'ore, solu per u soldu ordinariu. È sempre à a fine di l'annu, viaghjemu intornu à 200 milioni d'ore à u mese, un livellu 10 volte superiore à u livellu di prima di a crisa. Per testimunià chì a crisa hà toccu duramente precisamente in settori cù una intensità di travagliu assai alta cum'è u turismu, i servizii culturali è ricreativi.

Italia Quessi sò i numeri chì illustranu u travagliu di a BCE: u precedente prugramma APP hè aumentatu à 411 miliardi in acquisti, in più di 118 miliardi da u novu prugramma PEPP . Quant'è 165 miliardi in più (di i quali 150 detenuti direttamente da a Banca d'Italia) chì praticamente risponde à tutti i bisogni netti di emissione di u Tesoru.

Italia L'effettu nantu à i spreads hè impressiunante: da u 18 di marzu (u ghjornu di l'iniziu di u prugramma di compra PEPP) a diffusione per u periodu di decennii hè diminuita di circa 150 punti basi. Prova di u fattu chì quandu a BCE decide di fà u so travagliu, u mercatu celebra è di sicuru ùn spinge micca in a direzione opposta. È ancu una lezziò per i sustenidori di l'ESM: un modestu risparmiu di tassi ùn hè micca pertinente paragunatu à un debitu cuntrattu senza cundizioni cù un mercatu gonfiu di liquidità è assetu di boni rendimenti.

Hè interessante nutà l'aumentu di a vita residua media di u debitu in l'ultimi mesi di u 2020 è a cuntinua calata di u costu mediu, oghje assai vicinu à u 2%. U BTP di 10 anni hà ancu rumputu a soglia di 1% à a bassa.

Stu graficu ci face capì ciò chì si trova daretu à a diffusione chì hè cascata significativamente dapoi marzu 2020. In fattu, a differenza trà u CDS (cuntrattu chì offre prutezzione à l'investitore in casu di difettu di l'emittente) chì prutege da u risicu di rinominà è di difettu è ciò chì prutege solu da u predefinitu hè restatu sustanzialmente stabile. Un segnu chì tutta a calata di a diffusione hè ragiunevolmente attribuibile à a percezione da u mercatu di un risicu inferiore inferiore, mentre u risicu di ridenominazione hè restatu in background è hà un prezzu modestu.

Una volta di più, quandu ci hè a BCE ci hè di tuttu.

Questa tavula ci dà evidenze di un fenomenu novu, ma pocu sorprendente: e famiglie è l'imprese aumentanu i so depositi bancari, preferendu accaparrà invece di spende. Ci hè ancu una crescita di i prestiti bancarii à l'imprese (11 miliardi in più, di sicuru micca i miliardi di puteri di focu annunziati d'aprile 2020).

Questa tavula hè u più impurtante di u documentu di a Banca d'Italia. Ci mostra e pruspettive di "crescita" per i prossimi trè anni: a figura di + 3,5% in u 2021 spicca, contr'à u 6% previstu sempre da u guvernu chì, probabilmente, duverà prestu adattà a so previsione troppu ottimista. Investimenti è espurtazioni seranu i cumpunenti principali chì guidanu a crescita.

Banca d'Italia Eccu ciò chì puderia esse una bona nutizia per l'Italia. Un graficu chì mostra un deterioramentu di a cumpetitività di l'esportazione di l'Italia, attribuibile principalmente à a rivalutazione di u tassu di cambiu effettivu reale di l'euro. Si deve nutà u peghju peghju di a Germania (probabilmente per via di una inflazione interna più alta, paragunatu à l'altri paesi guasi in deflazione). In altre parolle, perdemu a cumpetitività ma a Germania ancu di più. E questu puderebbe darci un aiutu relativu in cuncurrenza nantu à i mercati internaziunali.

Banca d'Italia

Per chjude, un fattu assai pertinente. A pusizione di creditu straniera netta, vale à dì a differenza trà l'assi finanziarii detenuti da residenti à l'estranger è l'assi finanziarii detenuti da non residenti in Italia, hè diventata finalmente pusitiva dighjà à a fine di u terzu quartu di u 2020.

Hè un fattu chì cunferma l'assenza di dipendenza da parte di i prestatori stranieri, chì puderianu sempre fughje in furia, mettendu u paese in difficultà. Hè dinò a cunferma di a massa di l'assi finanziarii istituiti à l'estranu da i Taliani grazie à a liquidità generata cù u prugramma di acquistu di obbligazioni publiche (QE) di Mario Draghi è hè ancu u risultatu di l'accumulazione di un impurtante surplus commerciale versu i paesi stranieri . Un fenomenu in postu dapoi u 2012.

In cunclusione:

  • E previsioni di crescita di u guvernu seranu ridimensionate;
  • A BCE, cù i so acquisti, domina u destinu di u debitu publicu talianu;
  • U bloccu di l'attività ecunomiche per Covid hà distruttu l'occupazione in servizii chì ùn seranu micca facilmente recuperati;
  • L'industria detene è si ferma à e esportazioni.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/i-danni-della-crisi-e-dove-andra-italia-nel-2021-report-bankitalia/ u Tue, 19 Jan 2021 09:06:40 +0000.