Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

I banche cintrali aumenteranu a volatilità di u mercatu?

I banche cintrali aumenteranu a volatilità di u mercatu?

Prospettiva di u mercatu: un aumentu di a volatilità hè prevista ancu per via di i banche cintrali. Analisi di William Davies, Global Chief Investment Officer di Columbia Threadneedle Investments

Di solitu quandu i banche cintrali agiscenu in unison offrenu supportu à i mercati è a volatilità tende à diminuite. À u cuntrariu, fighjendu a situazione attuale, ogni divergenza in u timing o a dimensione di i taglii di i tassi puderia causà un ligeru aumentu di a volatilità. I tassi d'interessu caderanu, ma menu rapidamente di ciò chì certi previsioni anu previstu. In ogni casu, credemu chì a resistenza di l'ecunumia glubale sustene l'equità; dunque duvemu osservà altri aumenti trà avà è a fine di l'annu. Stòricamente, i taglii di i tassi d'interessu favurizeghjanu i picculi tappi è esaminendu i fatturi chì anu guidatu i mercati annantu à l'ultimi mesi 18 o più, pudemu vede chì parechji grandi cumpagnie di cappelli, i chjamati mega caps, anu superatu. In u nostru parè, hè prubabile chì in i prossimi mesi di u 2024 è durante u 2025 vedemu una espansione progressiva di u mercatu. In generale, aspittemu chì l'inflazione in l'anni à vene per viaghjà à livelli più altu ch'è quelli di i primi vint'anni di stu seculu, durante i quali in generale ferma sottu à 2%. In particulare, mentre escludendu un ritornu à i livelli sopra à 6-7%, credemu chì una diminuzione ulteriore da a tarifa attuale di 3-4% in i Stati Uniti versu 2% hè difficiule.

Fighjendu tandu à i risichi principali à u nivellu macro, i fatturi geopulitichi restanu una fonte di preoccupazione oghje: i cunflitti in Ucraina è in u Mediu Oriente puderanu in fatti destabilizzà i mercati è aumentà a so volatilità. In generale, u quadru geopuliticu certamenti cuntinuà à rapprisintà un risicu per esse monitoratu currettamente in un futuru vicinu. Un altru fattore problematicu à cunsiderà hè u deficit di bilanciu di parechji paesi. À u mumentu, i deficit di u guvernu in Europa sò intornu à 4%, mentre chì in i Stati Uniti sò intornu à 5-6%. Cù i tassi d'interessu vicinu à u cero, i costi di mantenimentu di u debitu ùn sò micca necessàbbilmente assai altu, mentre chì cù i tassi di circa 5%, l'ultimi aumentanu significativamente. Hè dunque necessariu chì i deficit publichi cumincianu à calà cù u tempu, ancu s'è da un puntu di vista puliticu hè assai più faciule d'aumentà e spese, di riduce i tassi è di cresce u deficit, piuttostu chè di fà u cuntrariu. Questu, in sè stessu, rapprisenta un risicu, postu chì in parechji paesi europei u rapportu deficit / PIB generale hè di circa 100% (in Germania hè un pocu più bassu), è u listessu hè veru per i Stati Uniti, risultatu in a prisenza di flussi finanziari destinati à mantene stu debitu piuttostu altu.

Infine, ci hè un altru aspettu da sottolineare : avemu vistu l'inflazione calà da livelli vicinu à 8% finu à 2%, 3% è 4%. Un pussibili novu surge di l'inflazione per via di sviluppi geopolitichi o altri, cumminati cù a minaccia di risurrezzione piuttostu chè di calà i tassi d'interessu, rapprisentanu un scossa à i mercati, chì reagiscenu negativamente. Dunque, in sintesi, i trè risichi chjave chì vedemu oghje à u livellu macroeconomicu sò rapprisintati da u quadru geopuliticu, da i deficit fiscali di i Stati è da un pussibili novu aumentu di l'inflazione.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/le-banche-centrali-aumenteranno-la-volatilita-del-mercati/ u Sun, 14 Jul 2024 05:34:57 +0000.