Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

I 5 cunflitti in u Mediterraniu

I 5 cunflitti in u Mediterraniu

"U Mediterraniu cuntestatu. Perchè l'Occidenti è i so rivali anu bisognu" di Maurizio Molinari (Rizzoli) leghje da Tullio Fazzolari

Per l'antichi Rumani u Mediterraniu era u "mare nostrum". Puderanu ghjustamente chjamà cusì perchè dominavanu tutte e so coste, avianu eliminatu u rivale Cartagine è scunfittu a pirateria. Da tandu, in pratica, nimu hà mai avutu u cuntrollu tutale di u Mediterraniu ma tutti, da l'Imperu Ottumanu à l'Imperu Britannicu, anu pruvatu à ottenella. S'ellu hè a storia di i seculi passati, a nutizia di l'ultimi anni mostra chì a situazione hè aggravata più. È per capisce quantu hè seriu, vale a pena leghje « Mediterraniu disputatu. Perchè l'Occidenti è i so rivali anu bisognu » di Maurizio Molinari (Rizzoli, 320 pagine, 22 euro). Per a prima volta un libru (o piuttostu un atlas geopuliticu) spiega tuttu ciò chì succede senza limità si à l’analisi di un unicu fogghiu di tensione è cusì riesce à dà una visione integrale di u prublema.

Ci hè spessu una miopia chì deve esse curretta in i mass media è in l'opinione publica. Oghje, comprensibilmente, l'attenzione hè centrata nantu à Gaza è i scontri trà Israele è Hamas. Sin'à eri si parlava solu d'Ucraina è prima di a Siria. In realtà nimu di sti guerri sò finiti. Comu spiega Molinari, cinque cunflitti sò sempre in corso in u Mediterraniu. A lista di quelli chì si battanu, da i Kurdi à i Palestiniani o e diverse fazioni libiche, hè impressiunanti. Ma forse assai più preoccupante hè u numeru di stati interessati à cuntrullà u Mediterraniu. Prima di tuttu, ci sò i trè superpoteri glubali. Per diversi motivi, i Stati Uniti anu sempre mantinutu una flotta operativa in questu latu di u Strettu di Gibraltar. A Russia di Putin cuntinueghja a strategia di espansione oltre u Mari Neru inaugurata da u Tsar Petru Magnu. È avà ancu a Cina manda i so navi à u Mediterraniu. Ma a lista di i stati interessati à ciò chì era u "mare nostrum" include almenu una decina di putenzi medii trà i paesi arabi è europei.

L'analisi approfondita di Molinari mette in risaltu parechji aspetti chì ci vole à piglià in contu. U primu fattu essenziale hè chì l'area mediterranea hè diventata assai più grande chè a so definizione giugrafica classica. È e carte cuntenute in u libru (aduprendu un metudu digià pruvatu in u libru precedente "U Ritornu di l'Imperi") spiegà in modu efficace cumu hè accadutu. Tensioni è cunflitti da e regioni vicine cunvergenu versu u Mediterraniu ma u ghjocu di l'interessi ecunomichi, soprattuttu in u settore energeticu, ghjunghje ancu finu à u Golfu di Guinea. In fatti, comu scrive Molinari, u Mediterraniu hè diventatu « u core strategicu di u pianeta ». U sintimu dispiacevule hè chì ùn hè micca solu contestatu, ma ancu minacciatu. U terrurismu, inuguaglianze, altre zone di crisa potenziale, flussi migratori mal gestionati è cusì ùn lascianu micca troppu spaziu per l'ottimisimu.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/i-5-conflitti-nel-mediterraneo/ u Sun, 26 Nov 2023 06:50:48 +0000.