Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Hè natu a “OTAN di metalli” contr’à a Cina

Hè natu a

Per evitari di finisce dipendente da a Cina per a materia prima di a transizione energetica, i Stati Uniti creanu una vera "OTAN di metalli". L'Australia hà da ghjucà un rolu centrale. Extrait du livre de Marco Dell'Aguzzo, « Le pouvoir. Tecnulugia è geopolitica in a transizione energetica "

L'ascesa di Pechino, in più di rinvià i so instinti cumpetitivi, hà messu à Washington in un statu di preoccupazione per a so esposizione à a ripresa cinese è hà pusatu i fundamenti per a ricerca di u putere minatu persu. Ùn serà micca una ricerca sulitariu ma una di gruppu perchè sta « corsa à i metalli » parte da un ripensu di a globalizazione.

A mundialisazione chì sapemu implica a dispersione di catene di supply chain trà parechji paesi per ottene u costu di produzzione u più vantaghju pussibule : hè un mudellu chjamatu just-in-time , chì cunsiste à riduce i tempi d'attesa trà u mumentu di l'arrivu di i materiali. in a fabbrica è induve sò trasfurmati in i merchenzie finali. Hè un sistema chì hè basatu annantu à una concatenazione perfetta di i passaghji di e fruntiere ("just in time", in fattu) è chì hà travagliatu bè per un bellu pezzu, ma hè andatu in crisa cù a pandemia è a so cuntinuu aperta-close. A mundialisazione ch'è no sperimenteremu, però, darà più attenzione à a sicurezza di l'approvvigionamenti piuttostu chè à l'efficienza ecunomica è seguitarà à u principiu di a ghjustizia : questu significa chì serà menu ramificata in u mondu è chì serà. fucalizza più nantu à a cunservazione di e scorte in i magazzini, in modu per risponde megliu à i prublemi logistichi è à l'aumentu bruscu di a dumanda ("just in case"). Serà ancu una globalizazione più cuncentrata, in u sensu chì si farà – o almenu hè ciò chì l'amministrazione Biden vulia – trà nazioni amiche è lascià i guverni ostili fora. Ma fà senza Cina, u scopu di stu tentativu di ristrutturazione di e catene di valore, ùn hè micca faciule.

Per emancipà si da Pechino, l'Occidenti s'assumiglia. U bracciale di u capitanu hè l'America, chì hà furmatu u Partenariatu di Sicurezza Minerali è purtatu in Australia, Canada, Corea di u Sud, Finlandia, Francia, Germania, Giappone, India, Italia, Norvegia, Regnu Unitu, Svezia è Unione Europea. Siccomu sò tutti alliati di i Stati Uniti (cù l'eccezzioni di New Delhi, chì ghjoca liberu, ma hè troppu impurtante per ùn esse chjamatu), u Partenariatu di Sicurezza Minerali pò esse cunsideratu una "OTAN di metalli". In fatti, hè un sistema di sicurità cullettiva di e catene di furnimentu chì i paesi membri sò impegnati à guarantiscenu u flussu di materie prime critiche, stimulà l'investimentu publicu è privatu in l'estrazione è a raffinazione è rispettendu i più alti standard ambientali è suciali. A prisenza di vinditori è cumpratori in questa associazione hè una caratteristica fundamentale: se u campu di ghjocu ùn pò micca esse livellatu cù a Cina, vale à dì chì pruduce metalli à i stessi costi è cundizioni, pò esse espulsu da u mercatu. A sustenibilità diventa a chjave per a diversificazione: ùn pudete micca cumprà da i contaminatori. O almenu in teoria, perchè i Stati Uniti facenu accordi à u latu cù nazioni più opache cum'è Congo, Zambia è Indonesia.

L'Unione Europea hà ancu pensatu à stabilisce a so propria alleanza di metalli, u Critical Raw Materials Club, chì, cum'è l'iniziativa americana, hè custituita da paesi simili è hà da scopu di stimulà u cummerciu eticu è di cummattiri e pratiche "spurte". Tuttavia, l'esistenza di parechji gruppi cù i stessi scopi è quasi i stessi membri hè u sintumu di un prublema: l'alliati sò ancu cuncurrenti in l'accumulazione di minerali. Ùn ci hè ancu guarantisci chì a riurganizazione di e catene di furnimentu serà successu, sia perchè e catene di supply sò strutture cumplesse chì ùn ponu micca esse custruite in un paru d'anni è perchè ùn hè micca chjaru se e demucrazie avanzate puderanu pruduce abbastanza metalli critichi per suddisfà. i so bisogni, bisogni. Invece di furzà u restu di u mondu à elevà i standard, in breve, puderianu esse cumpratori occidentali chì anu da cuntinuà à copre l'ochji quandu urdinanu lithium è nickel. L'Unione Europea hà firmatu un partenariatu minerariu cù u Kazakistan, per esempiu, micca esattamente una eccellenza demucratica.

Ancu s'ellu serà una operazione concertata, e speranze di l'Occidenti sò cuncentrate in un paese in particulare, l'Australia : sia per l'armunia pulitica sia per e riserve impurtanti di lithium, cobalt è terre rare. Al di là di i dipositi, l'Australia hà veramente e caratteristiche ghjustificate per esse una putenza di a transizione eculogica : u ventu altu è soprattuttu u putenziale sulari ; territorii vasti è disabitati induve si ponu aperte mine è installate parchi fotovoltaici; una forte basa industriale in i combustibili fossili è metalli (hè un esportatore massivu di carbone è di gas liquefied è u primu pruduttore di lithium è minerale di ferru in u mondu) chì guarantisci e so cumpetenze è infrastruttura per esse riadattate à i settori di sustenibilità; furmazioni geulogiche da sfruttà per u almacenamentu di CO 2 catturatu.

Per piglià Pechino, Canberra averà prima bisognu di evoluzione da un extractor à un raffinatore di minerali critichi, un sforzu chì u guvernu sustene cù l'investimentu, a regulazione è a narrazione. "Per dì u più simplice pussibule", spiegò a ministra di Risorse Madeleine King, "i nostri amichi internaziunali anu da cunfidà di qualcunu, dunque assicuremu chì si basanu in noi".

("Power. Tecnulugia è geopolitica in a transizione energetica" pò esse acquistatu nant'à Amazon , in libreria è in i magazzini online di Mondadori , Feltrinelli è fora)


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/energia/australia-nato-metalli-critici/ u Sat, 02 Mar 2024 06:14:55 +0000.