Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Hè cusì chì u settore bancariu talianu serà riprogettatu

Hè cusì chì u settore bancariu talianu serà riprogettatu

Cuntrattu, aggregazioni, cambiamenti urganisazione: tutte e nutizie in u pipeline per i banche è l'istituzioni bancarie

A revoca (temporanea ?) di u mandatu sindacale di l'ABI daIntesa Sanpaolo hè stata a vera sorpresa di l'ultimi mesi. Hè a mossa chì hà agitatu u settore bancariu talianu è fora: l'affare hè ancu guardatu da tuttu u mondu di u travagliu talianu perchè hè un precedente pertinente da un puntu di vista legale è politicu-sindicalista, dunque capace di apre u listessu. fronti in altri settori. A decisione di Intesa Sanpaolo hè ghjunta cum'è un fulmine da u turchinu per certi, mentre chì i "più sperimentati" in u settore l'aspittavanu à ogni mumentu: ci hè troppu turbulenza trà i gruppi bancari in quantu à a cumpetizione per ùn aspittà micca una mossa cusì, da ogni mumentu. banca in Abi. Mentre i negoziati per u rinnuvamentu di l'accordu naziunale di u travagliu cullettivu stanu per principià, chì scadutu in dicembre è poi allargatu parechje volte finu à u 31 di lugliu prossimu, chì tocca à più di 280 000 impiegati di l'istituzioni di creditu, u torpedo Intesa hè ghjuntu.

A SCELTA DI INTESA SANPAOLO VERS ABI

A scelta di u gruppu di creditu di punta in u paese, formalizatu cù una lettera u 27 di ferraghju, hè equivalente à un alluntanamentu puliticu da l'ABI. In ogni casu, in l'ultime settimane, quandu a prudenza hà pigliatu, u ritrattu hà almenu parzialmente cambiatu: i radars di l'insiders anu pigliatu, per esempiu, signali forti di rilassazione è avvicinamentu trà i membri di u cumitatu di presidenza di Abi. Un clima assai più serenu chì seria cunfirmatu, secondu fonti ben informate, da a grande cordialità registrata trà u numeru unu di Abi, Antonio Patuelli, sia cù u presidente di Intesa, Gianmaria Gros Pietro, sia cù a chief operating officer di u gruppu, Paola. Angeletti . Una svolta? Ùn hè micca sicuru, ancu perchè in Ca' de Sass tuttu, assolutamente tuttu, dipende di e decisioni di u so capu, Carlu Messina, chì pò sbulicà u campu in ogni mumentu. Hè ellu, solu ellu, chì deciderà s'ellu cambia di rotta o micca, s'ellu intervene o micca.

"INVITAZIONE PERMANENT"?

Purtantu, pruvemu d'analizà a situazione da un puntu di vista puliticu è da u puntu di vista di e rilazioni è di u rispittivu pesu puliticu chì i banche è i sindicati anu in u settore. L'aspettu chì suscita una di e più grande curiosità hè chì da un puntu di vista legale cuntrattuale: questu "invitu permanente" à participà à a tavola di negoziazione, quelli per u rinnuvamentu di u cuntrattu di u travagliu cullettivu naziunale, chì l'ABI hà accunsentutu cù Intesa. en même temps que la révocation du mandat syndical. Una decisione chì ùn hà precedente, ma chì puderia permette di ricustruisce un clima più serenu ind’u settore.

Siccomu i veri negoziati cumincianu à principiu di lugliu, parechji si dumandanu quale sarà a reazione di l'altri banche chì restanu in u cumitatu di u sindicatu Abi è, sopratuttu, cumu si cumportanu i sindicati. Per esempiu, in l'ultima riunione di i sindicati tenuta pochi ghjorni fà in Roma, Fabi hè intervenutu cù certi sicritari naziunali, ma u so capu, Lando Maria Sileoni, si n'aspittava in un silenziu, forse perchè aspetta u cungressu naziunale di u 12 di ghjugnu. esce.

L'UNIONE DI BANCHE PICCARÀ I PEDI ?

In cortu, ci si dumanda s'ellu a "tavula" sindacale cum'è un inseme accettà passivamente sta situazione o s'ellu ci vole à mette u pede. In u campu ghjuridicu, ci sò quelli chì risicate a pussibilità di studià u casu per a furmulalizazioni di una prucedura pussibule intesa à accerta un comportamentu antisindacale, cum'è stabilitu da u Statutu di i Travagliatori (artìculu 28). U puntu hè u seguitu : un accordu cullettivu hè firmatu da l'urganisazione sindacale è da l'urganismi cullettivi chì rapprisentanu i patroni, per quessa chì a presenza anomala di una sola cumpagnia à a tavula sindacale ("invitu permanente") viola a libertà di u sindicatu. Hè perchè a so prisenza, destinata à influenzà a negoziazione è micca solu à osservà, hè estranea, in termini di lege, à un cuntestu cullettivu. Micca solu. A prisenza di una banca à fiancu à l'ABI distorce u rolu di l'associu cummerciale stessu. E ancu l'scelta di l'Abi, sicondu l'esperti in u settore, puderia esse evaluatu per i scopi di l'anti-sindicalisimu.

A premessa, ci vole à dì, hè chì si tratta di una situazione nova, in fatti senza precedenti idèntici chì aiutanu à definisce almenu e fruntiere di st’affare. È ci sò parechji aspetti da piglià in contu, à partesi da u fattu chì a prisenza, senza mandatu di rapprisintazioni, di i rapprisentanti d'Intesa à u tavulinu di negoziazione puderia purtà à a firma d'un cuntrattu multilaterale (o multi-individuale) senza precedente è micca à un cuntrattu senza precedente. un veru accordu cullettivu. À u puntu chì tutti i banche puderanu lascià Abi è firmà individualmente, ma à quellu puntu ci saria u risicu di abbandunà u perimetru custituziunale chì si riferisce esplicitamente à i cuncerti cullettivi. Dunque, almenu, l'avucati di u travagliu più accreditati pensanu.

PUSSIBILI CONSEGUENZE PER L'IMPIEGATI

Altri argumenti sò fatti in relazione à l'ipotesi sanu teorica di l'uscita definitiva di qualsiasi banca da l'ABI è e cunsequenze per tutti i so impiegati. S'ellu hè accadutu, unu si dumanda nantu à l'effetti chì l'impiegati di quellu gruppu puderanu soffre, in presenza, però, di un cuntrattu di travagliu individuale chì si riferisce espressamente à u cuntrattu Naziunale Abi. Micca solu. À a scadenza di u vechju cuntrattu è se u novu ùn hè micca rinnuvatu, u bancu puderia decide di applicà u vechju "in estensione", almenu per a parte regulatoria, mentre ch'ellu puderia accordu cù i sindicati di a cumpagnia solu a parte ecunomica in u logica "unicu".

Ci sò dui elementi significativi : u statutu di l'associu, chì obbliga i banche à applicà i cuntratti firmati da l'ABI in rapprisintazioni di l'associ, è u cuntrattu individuale di u travagliu. In particulare, se i cuntratti di u travagliu cuntenenu una riferenza espressa à u cuntrattu di u settore, u bancu ferma ubligatoriu di appicà sia in casu di rinnuvamentu da u cumitatu di u sindicatu Abi senza a so delegazione, sia in l'eventu chì hà formalizatu l'uscita da Abi. Tuttu, dunque, dipende da e clause di i cuntratti individuali di u travagliu. Propiu per quessa, una falza mossa da una banca apre u scenariu d'un prucessu dopu à l'altru chì trascinà u settore in u caosu.

In vista di a situazione, u risicu di cunfusione hè vicinu à l'angulu è, sopratuttu, a pruspettiva di avè da gestisce decine di millaie di prucessi individuali chì inevitabbilmente si svilupperebbe in l'eventu chì un impiigatu cù un cuntrattu Abi avissi da applicà un cuntrattu. ùn hè micca troppu luntanu, cullettivu sfarente da quellu istituziunalizatu à u mumentu di u so reclutamentu. In corta, una banca pò stà senza un cuntrattu naziunale è riplicà u mudellu Fiat/Marchionne cù un cuntrattu di settore ? O deve optà per l'appartenenza à un altru associu patronale, cum'è Confindustria o Confcommercio ? A risposta hè assai sèmplice: nisun bancu pò esse lasciatu senza un cuntrattu naziunale, salvu chì ùn sia cuscente di avè da trattà, cum'è l'annunziate, decine di millaie di prucessi individuali è e reazzioni forti di u sindicatu. Questa hè a stampa in u mumentu, ma hè prubabile di cambià in e settimane à vene. In fatti, sò appena cuminciati l'assemblee di i travagliadori, chjamate à appruvà a piattaforma di e rivendicazioni, chì duveria finisce in ghjugnu è u risultatu di listessa darà di sicuru à u sindicatu un mandatu assai forte. À a fine di e scontri, previste per a fini di ghjugnu, hè prubabile chì un coppiu di scontri si metteranu trà l'ABI è i sindicati, tramindui per u mese di lugliu, à a linea di i precedenti negoziati di cuntratti naziunali. .

U FILE MPS

A rinnuvamentu di u cuntrattu di u travagliu, però, ùn hè micca l'unicu dossier pertinente in u mondu bancariu. I mesi chì venenu, infatti, seranu decisivi per l'agregazioni in u settore. U primu nodu à risolve resta u futuru di u Monte dei Paschi di Siena: da u 2024, u Tesoru deve mette u so 64% di a banca più antica di u mondu nantu à u mercatu, ma per u mumentu nisun attore talianu o straneru pare interessatu. À u cuntrariu. À u cuntrariu, in l'ultimi ghjorni, u Ministeru di l'Ecunumia hà ricevutu stimi da i gruppi principali di u paese: "no, grazie". Qualchidunu crede chì, in vista di l'excellenti risultati di MPS dopu à u trattamentu di Luigi Lovaglio, u Bancu Centrale Europeu puderia riviseghjà u calendariu di privatizazione, permettendu più tempu è lassendu a banca autonoma fora di u termini cuncordatu ancu cù l'Unione Europea. In l'absenza di secunnu pensamentu, u guvernu inevitabbilmente hà da truvà un cumpratore è hè prubabile chì u percorsu di u "stufatu" serà esploratu cù l'implicazione necessaria di tutti i grandi crediti. Una volta difinitu u percorsu di Montepaschi, l'altri funziunamentu puderanu ancu esse più chjaru in a filiera : nant'à a scacchiera di risicu ci hè un pocu di tutti, da BancoBpm à Bper, da Unicredit à Intesa.

CAPITOLU MERGER AND ACQUISITION

In u cuntestu di e manuvra corporativa articulata in i mesi à vene, cù transazzione in catena chì si svilupperà in tuttu u 2024, l'accordu naziunale serà centrale micca solu per tutti i cambiamenti urganizatori risultanti da fusioni è acquisizioni, ma metterà in risaltu quali banche seranu qualitativamente megliu. da u puntu di vista di a gestione, i più virtuosi, quelli chì puderanu guarantiscia i meglii dividendi à i so azionisti è soprattuttu quelli chì sferisceranu in i prossimi cinque anni. In ghjocu, dunque, ci sò ancu prublemi riguardanti l'impiegati di a banca cum'è u travagliu intelligente, a tecnulugia digitale, l'intelligenza artificiale, i mudelli novi di l'agenzia. Ma a vera scumessa serà rapprisintata da quale avarà numeri è risultati per esce in u settore, induve dapoi anni, u direttore generale di Intesa, Carlo Messina, hè solu in cima di a classifica.

In cortu, seremu tistimone di una rivoluzione strategica è operativa chì serà basatu soprattuttu nantu à u cuntrattu naziunale è u risultatu di u stessu serà decisivu per facilità o cumplicità di e relazioni in i gruppi bancari individuali è imprese trà i sindicati stessi è i so contraparti. L'ultimu aspettu ùn hè micca scappatu di l'urganisazioni sindacali, tantu chì a piattaforma sviluppata da Fabi, First Cisl, Fisac ​​​​Cgil, Uilca è Unisin hè a più pertinente in l'ultimi 20 anni. È i temi scelti da u sindicatu anu in fattu spustatu è mette in un mumentu l'Abi stessu in un angulu, chì puderia prestu fà cunnosce e so rivindicazione.

I BANCHI DEBEN CONSIDERÀ UNA OPPORTUNITÀ

In questu cuntestu, i banche anu da valutà un'occasione: dì sì à tutte e dumande ecunomiche (435 euro in media per mese d'aumentu, da sparghje nantu à tutta a durata di u novu cuntrattu) risultanti da a ricuperazione di l'inflazione è di l'inflazione. New-truvatu prufittuità di i banche, ottenendu in u scambiu, una flessibilità più grande nantu à i prublemi urganisazione internu di l'imprese individuali cum'è a quistione di classificazioni, u travagliu intelligente, l'usu di u travagliu part-time, a trasfurmazioni di l'agenzii ancu in filiali in linea. In cortu, serà necessariu a simplificazione di u cuntrattu naziunale necessariu per gestisce concretamente tutti i cambiamenti urganisatori chì i gruppi bancari anu da affruntà in l'anni à vene. Ma s'ellu si pudia truvà una suluzione nant'à l'accordu cuntrattuale, l'affare nant'à u latu ecunomicu hè più cumplessu : questu hè perchè l'aumentu di 435 euro pare esse digeribile, finanziariamente, da i grandi banche, un pocu menu, però, da u e imprese più chjuche in u settore malgradu i record di guadagni di fine di l'annu di tutti i tempi sò stati ottenuti. Al di là di e differenze in u fronte di i patroni, a dumanda ecunomica di i sindicati serà difficiuli di ridimensionà, soprattuttu s'ellu si tene in contu i mega salarii di certi dirigenti, l'alti dividendi distribuiti à l'azionisti chì ùn ponu esse ghjustificate in ogni modu, micca. ancu cù i risultati impurtanti di u bilanciu ottenutu.

U ROLO DI U COMITATU SINDICALE ABI

L'affare delicatu serà gestitu da u presidente di u cumitatu di u sindicatu Abi, Ilaria Dalla Riva, registratu da Unicredit, chì porta tutta l'affare in u focu. U risultatu successu di e negoziazioni ùn pare micca esse in periculu se tuttu hè affruntatu cù rispunsabilità mutuale. U fattu hè chì, se a negoziazione principia bè, a firma puderia ghjunghje in l'annu o più. Ci si dumanda, in u settore, quali aspetti seranu veramente decisive. Sè u sensu cumunu prevale, u cuntrattu serà cunclusu in un tempu raghjone, partendu però da un fattu chì nimu pò disputà chì in Abi, Intesa hà un pesu puliticu decisivu; mentri nant'à u fronte sindicale, u rolu più impurtante, à livellu puliticu, hè sopra à tuttu quellu di Fabi, u primu acronimu di u settore ancu in quantu à a rapprisintanza.

IN MANU DI INTESA SANPAOLO È FABI

Per quessa, ùn scapperà à nimu chì u destinu di u cuntrattu bancariu naziunale hè soprattuttu in manu di Intesa è Fabi è chì, s'ellu ùn hè micca truvatu un accordu, hè assai prubabile chì a categuria puderia piglià in carrughju cum'è digià accadutu. in u 2015. Se l'intelligenza, a prufessionalità è a prufessione di tutti i ghjucatori prevalenu, u cuntrattu serà fattu senza troppu prublemi. S'ellu ci sò, invece, i scontri, i banche correranu u risicu seriu di perde a faccia ancu cù u rispettu di l'attuale guvernu chì, à u cuntrariu di l'executive precedenti, per furtuna, ùn hà micca "rilazioni d'amore" cù i banche stessi.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/settore-banche-cosa-cambia/ u Fri, 12 May 2023 13:53:38 +0000.