Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Guerra trà i stati per u gasu in u Mediterraniu orientale

Guerra trà i stati per u gasu in u Mediterraniu orientale

A scuperta di grandi volumi di gas naturale in u Mediterraniu orientali hà purtatu à l'emergenza di dui partenarii trilaterali solidi – da una parte Cipru, Grecia, Israele da l'altru, Cipru, Grecia, Egittu – è un grande escluditu. Tutti i dettagli in l'articulu di Laura Ponte per Aspeniaonline

In l'ultimi decennii, sò stati scuperti volumi enormi di gas naturale in u Mediterraniu orientale : quantità chì permettenu à certi paesi custieri di cambià a so pulitica energetica. Non solu : isse scuperte anu purtatu ancu à l’istituzione di forme novi di cullaburazione, utili à circà un rapportu ecunomicu trà interessi naziunali cunflitti per sfruttà u putenziale energeticu di a regione ; un esempiu hè u Forum Gas di u Mediterraniu Est.

In u 2010 u Geological Survey (USGS), l'Istitutu Geologicu Naziunale di i Stati Uniti, hà publicatu dui ducumenti in i quali stima chì ci sò quasi 10 trilioni di metri cubi di gasu, sempre scupertu ma tecnicamente ricuperabile, in a regione di u Mediterraniu Orientale. l'area trà i bacini israeliani è egiziani. Per avè un metru, secondu stime approssimative perchè dipendenu da innumerevoli fattori, una famiglia media italiana cunsuma 1.000 metri cubi di gasu annu.

L'Eggittu hè u paese chì, à u livellu regiunale, hà sviluppatu prima u settore di u gasu naturale, postu chì in u 1979 hà cummercializatu certi volumi di sta risorsa fossili. Tuttavia, solu in u 2015, grazia à a scuperta di u più grande campu offshore in a regione, Zohr, hà sappiutu cumplettamente cumplettamente i bisogni energetichi naziunali, è di firmà accordi di cullaburazione cù i so vicini, cum'è Israele, per esporà gasu. à l'esternu di a regione.

Israele, grazia principarmenti à i campi offshore – sottu u fondu di u mari – Tamar è Leviathan righjunghji è supera a dumanda energetica naziunale. Hè per quessa chì hà esportatu u so surplus in Ghjordanu dapoi u 2017 è in Egittu da u 2020. Cipru hà ancu trovu una quantità significativa di gasu fora di e so coste, grazia à "Afrodite": ma ùn hè ancu riesciutu à cummercializà u gasu cum'è. ùn hà micca l'infrastruttura necessaria per u so trasportu. In ogni casu, a custruzzione di alcune piante hè in corso, dopu à a scuperta trà 2018 è 2019 di campi supplementari, Calypso è Glaucus, in u circondu di Zohr.

Inoltre, i travaglii di ricerca è sviluppu di gasu in l'acque cipriote anu scontru una difficultà addiziale postu chì certi campi – Afrodite è Calypso – sò situati in e zone rivendicate da u guvernu di Ankara è da l'autoproclamata "Repubblica Turca di Cipru di u Nordu".

I campi in u Mediterraniu Orientale, e Zone Economiche Esclusive di i rispettivi paesi è e rivendicazioni di Turchia. Graficu via Aspeniaonline

In quantu à i restanti paesi di a regione – Libanu, Siria, Turchia è Grecia – ùn anu ancu scupertu quantità considerevoli di gas naturale, ancu s'è a Grecia face parte di u cunsorziu creatu in u 2020 per a pussibuli sfruttamentu cumunu di i campi maiò citati cusì. Far – Forum di Gas di u Mediterraniu Orientale – inseme cù Cipru, Egittu, Israele, Italia, Ghjordanu è Palestina, chì dopu hè statu unitu da Francia. U Libanu è a Siria, per via di e situazioni internu difficili, sò solu riesciuti à vende i primi blocchi di esplorazione, in i so rispettivi Zone Economiche Exclusive (EEZ), per inizià i travaglii di ricerca è di ricerca.

Turchia è Grecia, invece, favurizati da i so rispettivi lochi geografichi, anu cumpetitu l'un à l'altru cum'è paesi chjave per u trasportu di gasu naturale: precisamente per via di prublemi in a definizione di e so rispettive ZEE, anu iniziatu qualchì travagliu di ricerca, ma ùn anu micca. ma hà riesciutu à truvà quantità sufficienti di gas per esse cummercializatu.

Da sta stampa rapida di l'evoluzione di u settore di u gasu naturale in i paesi chì appartenenu à a regione di u Mediterraniu Orientale, hè chjaru chì, in generale, e cundizioni, pusate à parechji livelli d'analisi, devenu coesiste per determinà positivamente u so sviluppu.

Prima di tuttu, ci hè bisognu chì u Statu di riferimentu hà una solida situazione ecunomica interna sia per affruntà i enormi investimenti specifichi per a ricerca, u sviluppu è a cummercializazione di a risorsa, sia per rende u settore più attraente per ottene finanziamentu straneru. .

Hè ancu essenziale chì u paese hà boni relazioni diplomatiche è una azzione internaziunale efficace, per mitigà i disputi nantu à e rivendicazioni territuriali è per custruisce infrastrutture di trasportu in sinergia cù altri paesi di a regione.

Quessi sò cundizioni rari in una zona cum'è quella di u Mediterraniu orientali, impregnata di dinamiche cumplesse di sicurezza, sia internaziunali sia internu à parechji paesi.

U percorsu hè difficiule, ma micca impussibule : in fatti, in parallelu à ste scuperte, i Stati chì appartenenu à a regione sò digià riesciutu à truvà forme di cullaburazione è, in certi casi, à trasfurmà certi fattori cuntingenti in opportunità. In particulare, sò emersi dui partenarii trilaterali solidi: da una banda, Cipru, Grecia, Israele; da l'altru, Cipru, Grecia, Egittu. I dui gruppi anu promossi dui mudelli di marketing di gas.

U primu prumove principarmenti a custruzzione di u gasduttu EastMed, una infrastruttura chì cunnetta i costi israeliani è di l'Europa miridiunali, attraversu l'acque cipriote è greche à e coste italiane, chì hà ricevutu un forte sustegnu puliticu da l'Unione Europea. prughjetti d'interessu cumunu – tramindui da i Stati Uniti – chì l'hà sustinutu ufficialmente da i so primi stadi. Tutti dui anu statutu d'osservatori in u Forum, inseme cù u Bancu Mundiale.

U sicondu trio coopera sia per creà una cunnessione elettrica trà e coste di i trè paesi è l'Europa, sia per sviluppà infrastrutture di trasportu di gas cipriota in sinergia cù l'unicu dui impianti di liquefazione in a regione. I siti in Idku è Damietta, duie cità egiziane, sò utili per fà u trasportu di gasu più ecunomicu: sottumettendu à u prucessu di liquefaction, hè pussibule diminuisce u voluminu di una molécula finu à 600 volte.

Hè nutate ancu chì u Forum hà sedutu rapprisentanti di entità cunflittu, cum'è Israele è Palestina, à a stessa tavula. Sicondu u statutu di u cunsorziu, i participanti "prumovanu a cullaburazione trà i Paesi Membri di u Forum per gestisce un usu sustinibule, efficiente è ecologicu di e risorse di gas naturale".

A prisenza di l'Osservatori Permanenti di u pesu di l'Unione Europea, i Stati Uniti è u Bancu Mundiale tistimunieghja ovviamente u forte sustegnu di l'Occidenti per sta nova piattaforma di cullaburazione.

In ogni casu, deve esse rializatu chì u grande escludutu da questa partita energetica regiunale hè per avà u Statu cù a costa più longa chì bagna u Mediterraniu orientali è cù una reta cumplessa di gasoducti digià sviluppati, Turchia. U cuncettu geostrategicu di a Patria Blu, chì ispira a pulitica estera di u guvernu di Ankara per scopu di una larga proiezione marittima di l'interessi turchi, hà aiutatu à fà e porzioni di mare trà e fruntiere turco-cipriota è greco-turca alcune di e zone. strategicamente più caldu di a regione. Ci vole ancu esse cunsideratu chì e relazioni bilaterali trà Ankara è Tel Aviv è trà Turchia è Egittu sò congelati da 2011 è 2014 rispettivamente – ancu s'ellu ci sò stati casi di cooperazione parziale è certi segni recenti di più apertura.

I zoni ecunomichi esclusivi rivendicati da l'accordu Turchia-Libia è l'accordu Grecia-Egittu. Via Aspeniaonline

In ogni casu, i novi sfidi inherenti à a transizione energetica anu cambiatu alcuni di i pilastri di u ghjocu energeticu in u Mari Mediterraniu Orientale. L'obiettivu di emissioni nette zero da 2050 significa chì e prospettive brevi è mediu per u sviluppu di u gasu naturale in a regione anu cambiatu ancu, è sò visti più critichi.

In u cortu termini, perchè i stati di a regione sò impegnati à invistisce in l'energia rinnuvevuli. In u mediu, sia perchè un aumentu significativu di a pupulazione in i stati di a riva miridiunali di u Mediterraniu hè previstu, è dunque in u so cunsumu d'energia è a dumanda interna, sia perchè pare chì u gasu di a regione ùn puderà micca esse esportatu massivamente per un periudu durevule. : è per quessa ùn pò micca esse prufittu.

In fatti, solu 4,2% di u gasu naturale di u mondu si trova in u Mediterraniu miridiunali, di u quali 51% si trova fora di a costa algeriana, 25% sottu u fondu marinu egizianu, 17% in acque libiche, 6% in acque israeliane. A quistione hè dunque s'ellu hè una bona scelta strategica per custruisce una infrastruttura di 1 900 km, cù un costu iniziale di 7 miliardi di dollari, è poi cessà di usà dopu à 20 anni.

In ogni casu, i campi di u Mediterraniu urientali sudisfà a necessità di una fonte d'energia d'urgenza, ancu di più di fronte à a crisa ucraina. Inoltre, a guerra hà purtatu Turchia è Israele à prupona si cum'è mediatori trà Mosca è Kiev (ancu finu à avà senza successu) è à circà un allargamentu di l'attori attivamente implicati in a partita energetica regiunale.

Ùn serà micca faciule cuncilià tutti questi fattori è interessi parzialmente cunflitti per fà u mercatu di gasu di a regione sustenibile è cumpetitivu internaziunale. Ma hè una strada viable, precisamente nantu à a basa di u cuncettu di cuuperazione sottu-regionale, adattendu à i bisogni in parte novi.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/energia/guerra-fra-stati-per-il-gas-nel-mediterraneo-orientale/ u Thu, 02 Jun 2022 05:53:20 +0000.