Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Gotor riscrive a relazione trà Saragat è Moro

Gotor riscrive a relazione trà Saragat è Moro

Ciò chì u storicu Gotor hà scrittu annantu à u casu Moro. I Graffi di Damato

Una volta di più cum'è ripurtariu, è dunque un pocu ancu cum'è testimone, ùn mi trovu micca in a storia di l'Italia trà l'anni 60 è 70, quelle in particulare di a cusì detta strategia di tensione, riscritta in l'ultimu numeru di Espresso da u storicu è anzianu senatore di u Partitu Dimucraticu Miguel Gotor. Quale, essendu natu – u benedisse – solu in aprile 1971, ùn hà micca ricordi persunali da attinghje ma solu uni pochi di libri chì evidentemente l'anu colpitu particularmente: in questu casu unu scrittu in u 1978 da un ghjurnalistu chì si nasconde cun prudenza daretu à un pseudonimu è solu forte , o sopratuttu, di nutizie ricevute da un amicu inglese di i servizii sicreti di Sua Maestà.

Quest'ultimu, tuttavia, in appoghju à e so informazioni hà indicatu à Gotor – sì ùn mi sbagliu – un articulu multiplu publicatu in un ghjurnale britannicu ma purtroppu si hè rivelatu inspiratu da dui ghjurnalisti di Espresso. Chì hè u listessu settimanale induve hè affaccata a storia di a strategia di tensione di l'anzianu senatore Piddino, è chì à u so tempu – ùn ci scurdemu – hà scupertu à a so manera u colpu di statutu fallitu in u 1964 cù una mezza copertura, dicemu, di l'epica presidente di a Republica Antonio Segni.

In breve, Gotor hà sviluppatu a cunvinzione chì in 1969 Aldo Moro, allora ministru di l'Affari Esteri, hà infurmatu mentre era in Parigi di a bomba chì hà splusatu u 12 di dicembre in u quartier generale di Milano di a Banca Nazionale dell'Agricoltura, in Piazza Fontana, è preceduta da altri episodi.per furtuna senza vittime, era attribuibile à un terrurismu fascistu chì avia per scopu, cù l'aiutu di i servizii sicreti italiani ma forse ancu americani, di pruduce u panicu necessariu per i cambiamenti pulitichi autoritari in Italia. A Natale hè andatu à parlà à Castel Porziano cun Saragat, chì ellu stessu in u 1964 avia praticamente mandatu à u Quirinale per succede à i feriti è impedì à Segni, chì avia avutu un colpu mentre Saragat ellu stessu, presente Moro allora presidente di u Cunsigliu, accusatu ellu d'avè negoziatu cù u cumandante generale di i Carabinieri per dà un sboccu à a diritta di a crisa di u guvernu scuppiata quella estate. Sta volta, in u 1969, hè statu Moro chì hà accusatu Saragat di praticamente a stessa cosa in un scontru finitu cù un cumprumessu: Moro averia accettatu di crede chì l'anarchisti eranu daretu à a bomba in Milano è Saragat averia rinunciatu à e tentazioni di dissolve e Camere in anticipu.

Ma Saragat, malgradu ogni rumore, ùn hà micca pensatu à scioglie e Camere in quelli anni precisamente perchè i sucialisti, dopu avè divisu dopu à l'unificazione di u 1996, avianu solu da perde. Infatti, u 6 di lugliu di u 1970, quandu u demucraticu cristianu Mariano Rumor à a testa di un guvernu di centru-manca hà dimissiunatu di colpu à una greva generale dumandendu u ricorsu à l'urne, ciò chì di più sarebbe statu utile per u scudu di i crociati ancu per evità l'approvazione definitiva di a legge nantu à u divorziu, Saragat l'hà ricusatu. A voce hè stata rimpiazzata da u so cumpagnu di partitu Emilio Colombo cù a stessa formula di guvernu.

Gotor hà ancu attribuitu à Saragat un tale disprezzu versu Moro per a so "passività" in u guvernu chì hà ripigliatu e relazioni cù u "scruccone" Fanfani, secondu cunfidenze ch'ellu averia fattu à Manlio Brosio. Peccatu – per Gotor – chì Moro abbia smessu di guvernà à l'estate di u 1968, cacciatu da Palazzo Chigi da i so amichi di u partitu, chjamemu li "dorotei". È, ancu s'ellu era ministru di l'Affari Esteri, hè firmatu in l'uppusizione interna di u DC finu à u 1973. È cum'è avversariu internu, à a fine di u 1971, quandu u mandatu di Saragat à u Quirinale hà scadutu, a maiurità di u DC hà messu in traccia per u Sucessione Fanfani., Boicottatu è custrettu à rinuncià da i "cecchini" di u scudocrocatu è, apertamente, da l'alliati sucialisti.

Ubligatu à cambià i cavalli, cum'elli si dicenu in questi casi, malgradu u fattu chì u secretariu di a DC stessu Arnaldo Forlani avia sustenutu a so piena legittimità cum'è candidatu per avè guidatu u partitu, u guvernu è esse u ministru di l'Affari Esteri in carica, Moro era incapace d'ottene l'investitura. I "dorotei", sempre elli, cù l'aiutu di a manca di "Base" è i fanfaniani, chì accusavanu Forlani di "tradimentu", trafficanu puliticamente cun liberali, socialdemocratici è repubblicani per esse candidati per u Quirinale è Giovanni Leone à esse elettu. Per quale Moro hà urdinatu à i so amichi per telefunu, unu per unu, di vutà disciplinatu, senza lasciarsi tentà da vendicazioni per u rifiutu di a so candidatura in u votu tenutu in i gruppi parlamentari: u rifiutu hè statu per menu voti chè i diti di una mano .

Gotor, natu – ripete – in aprile 1971, ùn pudia micca vede è sente queste cose. Ma – o Diu – sì avete qualchissia chì li hà vistu dilli, prima di fidà si di certe infurmazioni di seconda mano, sò stati ancu attribuiti à un imbasciadore cum'è Manlio Brosio. Poviru Moro in quelli anni ùn avia micca u putere chì Gotor immaginava. L'hà riacquistatu più tardi, ind'u è fora di u so partitu, in più in termini di prestigiu cà tuttu u restu, paghendulu duru in u 1978 cù quella morte orribile di a quale Mattarella hà ghjustu lagnatu i misteri chì continuanu.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/gotor-moro-saragat-anni-di-piombo/ u Sat, 15 May 2021 06:00:28 +0000.