Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Ghjesù era palestinianu ? Notes nantu à a geografia culturale di u Mediu Oriente

Ghjesù era palestinianu ? Notes nantu à a geografia culturale di u Mediu Oriente

Notepad di Michele u Grande


Un mio amicu chì insegna in un liceu classicu in Roma mi dici chì parechji libri di storia dichjaranu chì Ghjesù hè natu in Palestina (forse per quessa, quandu u Natale si avvicina, si sente spessu ripetutu). In rialità, u terminu Palestina hè stata utilizata per a prima volta da Erodotu, ma solu per riferite à e zone costiere di l'antica insediamentu filisteu. Dopu, in u 135 dC, fù aduttatu novu da l'imperatore Adrianu cù u scopu di sguassà u caratteru ebraicu di a Terra d'Israele. Per quessa, Ghjesù, ùn essendu natu in un paese longu à a costa trà Gaza è Ashkelon è avè campatu assai prima di u 135 dC, ùn pò micca esse definitu in ogni modu Palestiniani, salvu chì unu vole ancu piegà a fede à a pulitica. À quellu tempu a zona abitata da i Ghjudei era definita cum'è Ghjudea, cum'è Plutarcu, Tacitu è ​​Suetoniu atestanu à u principiu di u II seculu. U terminu "palestinianu" ùn era micca prisenti in l'antichità è ancu Ghjeromu, in u V seculu, si dimustrava di cunnosce l'usu di u terminu Ghjudea, tantu ch'ellu scrivia : "Judaea quae nunc appellatur Palaestina".

A terra d'Israele hè rapprisintata "geugraficamente" dapoi l'epica di Rashi, o Rabbi Shlomo Yitzhaki (1040-1105) : certi di i so scritti cuntenenu carte schematiche ispirate da storie bibliche. In ogni casu, serà u sionismu chì purterà un puntu di svolta impurtante à i studii giugrafici di a Terra d'Israele: trà i primi cartografi chì pudemu include in questa tendenza truvamu Eliezer ben Yehudah. In u 1833 hà scrittu un voluminu, "Sefer Eretz Israel", in quale hà descrittu in dettagliu l'aspettu naturali, u clima, a flora è u In più, in u 1919 a carta "Repubblica di a Terra d'Israele" hà vistu a luce di u ghjornu. U 2 di nuvembre, dui anni prima, a « dichjarazione Balfour » avia vistu a luce. Il s'agit d'un document officiel, même s'il s'agit d'une lettre, envoyé par le ministre des Affaires étrangères britannique Arthur Balfour à Lord Rothschild, représentant de la communauté juive et du mouvement sioniste, avec lequel le gouvernement britannique a exprimé sa volonté de créer une « maison nationale ». "per u populu ebreu" in Palestina, rispettendu i diritti civili è religiosi di tutti i residenti.

À a fine di a Prima Guerra Munniali, a Gran Bretagna ottenne u "Mandatu nantu à a Palestina" da a Società di e Nazioni è ricunnosce subitu a linea di demarcazione di u 1906 cum'è a fruntiera trà a Palestina Britannica è l'Eggittu. In u 1921 hà stabilitu una divisione trà u livante è u punente, creendu cusì a Transjordania Palestiniana in u 1922 à l'est di u fiumu Ghjordanu è a valle di l'Arava. Même si, jusqu'en 1925, la Commission permanente des mandats de la Société des Nations avait réitéré qu'une des raisons pour lesquelles le Mandat pour la Palestine avait été conféré était de « faire avancer les principes essentiels contenus dans le Mandat » et, par conséquent, aussi A creazione di un statu ebraicu, i britannichi imponenu restrizioni significative à l'immigrazione ebraica in l'anni cruciali trà u 1937 è u 1947.

Eppuru, malgradu a disillusione dovuta à u « tradimentu » inglese, in u 1947 i capi sionisti eranu pronti à accettà una più spartizione territuriale di ciò chì restava di a Palestina Mandataria : quella di a Risoluzione 181 di l'Assemblea Generale di l'ONU. A storia seguente hè cunnisciuta, o deve esse. Mentre i capi ebrei accettanu, a Lega Araba ricusa è – dopu à scontri iniziali nantu à u campu trà Ghjudei è Arabi – l'armata di Siria, Libanu, Transjordania, Iraq è Egittu scatenanu una vera guerra, ottu ore dopu à a nascita di Israele u 14 di maghju. , 1948.

Guerra chì sancionarà in modu efficace l'abulizione di u pianu di spartizione è a creazione di novi fruntiere: l'Eggittu cunquistà è occupa quella parte di u territoriu chì dopu serà chjamatu Striscia di Gaza è a mantene sottu à u so cuntrollu finu à u 1967, mentri u Ghjordanu cunquista, occupa è annessa. a Cisjordania è a parti orientali di Ghjerusalemme, cumpresa a cità vechja è u quartieru ebraicu chì, da quellu mumentu è sempre finu à u 1967, diventanu lochi inaccessibili à i Ghjudei. In l'ultimi anni nè l'Eggittu nè u Ghjordanu si sò preoccupati d'incuragisce a nascita di u Statu palestinianu nantu à i territorii cunquistati.

I linii di armistiziu risultatu da a fine di a lotta sò marcati nantu à a carta cù un marcatore verde, da quì u nome "linea verde". Ùn sò dunque micca cunfini, ma linii chì demarcanu u puntu induve l'armata eranu in u ghjornu chì u cessamentu di u focu hè statu accettatu. Linee chì duveranu esse tempurane, in attesa di i trattati di pace chì l'avarianu mudificatu dopu à cunsiderà giugrafica apprupriata è à i bisogni di e pupulazioni lucali. Cusì, da guerra à guerra, da armistiziu à armistiziu, i linii di demarcazione trà i contendenti cuntinuavanu à cambià cù l'anni.

Cumu anu reagitu i Palestiniani à tuttu questu ? Ancu senza una forte dirigenza, l'Arabi Palestiniani avianu fattu sente a so voce in a Liga Araba, quandu u rifiutu di a divisione di u territoriu hè statu decisu è, ancu prima di u 1967 – u mumentu da quale a Striscia di Gaza è a Cisjordania vene sottu. Amministrazione israeliana – i Palestiniani avianu creatu l'OLP (Organizazione di Liberazione Palestina) sottu a guida di Yasser Arafat, cù u scopu di eliminà a prisenza di u Statu d'Israele da a zona. Solu dapoi u 1967, i Palestiniani parevanu riuniti intornu à l'ideale di creà un statu palestinianu indipendente, secondu e linee di l'armistiziu di u 1949. Avà, cù a dumanda di una Palestina libera "da u fiumu à u mare", parenu avè cambiatu. a so mente di novu.

À a basa di l'impassu hè l'idea chì Israele hè un statu culunialistu cù quale ùn ci vole micca à patti, una spezia d'avanzata di una putenza straniera chì hà impostu a so propria pupulazione – i Ghjudei – senza ch'elli avianu alcuna cunnessione cù u territoriu. I paraguni chì sò fatti pinghje i Ghjudei in Israele cum'è i coloni francesi in Algeria o i bianchi in Sudafrica : tuttu senza piglià in contu u fattu chì, s'ellu hè vera chì u Statu mudernu d'Israele hè natu uni pochi. decennii dopu à u Mandatu Britannicu nantu à a Palestina, chì avia dumandatu una casa naziunale ebraica, hè ugualmente vera chì e so radiche si trovanu in Eretz Israel millennii prima di l'arrivu di l'Inglesi è ancu di i Musulmani in quelli terreni. Se a Francia pò esse cunsiderata a "mamma" di l'Algeria, di a Siria è di u Libanu, di sicuru, a Gran Bretagna ùn pò esse cunsiderata cum'è rispunsevuli di a nascita d'Israele, piuttostu hè evidenti chì hè per Ghjordanu è in parte per l'Iraq.

*Sse note sò debite à certi scritti di Daniela Santus, prufessore di geugrafia culturale à l’Università di Turinu, publicati nant’à u Foglio.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/primo-piano/gesu-era-palestinese-noterelle-di-geografia-culturale-del-medio-oriente/ u Sat, 05 Oct 2024 04:55:22 +0000.