Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Francia, tutte e dumande di intelligenza per u monitoraghju di Internet

Francia, tutte e dumande di intelligenza per u monitoraghju di Internet

L'articulu di Giuseppe Gagliano

A lege nantu à l'appropriazioni militari 2019-2025, chjamata ancu Loi de Programmation Militaire, o LPM, hè in prucessu di appruvà u presidente francese. Sfruttando a gravità di a situazione attuale determinata da a guerra trà l'Ucraina è a Russia, tutti i servizii di sicurezza francesi – vale à dì a DGSE, a DRM (Direction du Renseignement Militaire) è a DRSD (Direction du Renseignement et de la Sécurité de la Défense) – facenu pressioni significative per ottene vantaghji di grande impurtanza da un puntu di vista upirativu, ma chì sfidanu quantunque alcuni principi cunsolidati da e demucrazie europee.

Di chì parlemu esattamente?

Riturnendu a nostra attenzione à a DGSE, face pressione nantu à ellu per pudè acquistà tutte e dati di navigazione in Internet (vale à dì i cosiddetti cookies) da l'operatori privati ​​per rende più efficace a raccolta di dati in linea. S'ellu si prisenta sta pussibilità, puderia certamente migliurà a cunniscenza di l'utilizatori di Internet. Cum'ellu succede, in Francia ci hè una industria chì si tratta in particulare di sta pussibilità, Criteo.

Un'altra dumanda da u listessu serviziu à u guvernu francese hè di fà equivalenti l'operazioni informatiche – o, megliu, l'intercettazioni informatiche – chì si facenu sia in l'esfera civile sia in quella militare ; Il s'agirait de pouvoir exempter les services de sécurité civile de toute condamnation pénale, en leur donnant leur propre impunité ope legis .

Un'altra dumanda micca menu significativa di i precedenti hè a pussibilità chì i dati raccolti da a DGSE sò trasmessi direttamente à un corpu ad hoc, a CNCTR (Commission Nationale de Contrôle des Techniques de Renseignement), senza prima passà per u primu ministru. Sì sta pruposta hè fatta da a DGSE, questu hè pussibule perchè u novu presidente di a CNCTR, Serge Lasvignes, hè favuritu di sta pruposta.

Infine, ci hè una altra pruposta chì certamenti ùn pò suscitare chè una vera oppusizione da u Cunsigliu di Statu francese : in fatti, a DGSE dumanda chì u limitu di tempu per u cuntrollu di l'indirizzi URL passa da l'attuale 30 ghjorni à 120 ghjorni è dumanda ancu chì l'archiviazione. di dati, chì attualmente dura 30 ghjorni, pò ancu andà finu à un annu.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/intelligence-francia-internet/ u Wed, 06 Jul 2022 05:21:39 +0000.