Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Zero Difese

Escobar: Afganistan – Trà Pipelines è ISIS-K, l’Americani sò sempre in ghjocu

Escobar: Afganistan – Trà Pipelines è ISIS-K, l'Americani sò sempre in ghjocu

Scritta da Pepe Escobar via The Cradle,

E forze di sicurezza afgane addestrate è armate di i Stati Uniti si uniscenu à l'ISIS-K, chì face chì a "ritirata" di i Stati Uniti da l'Afghanistan s'assumiglia più à un "riposizionamentu" americanu per mantene u caos …

Qualcosa di strasurdinariu hè accadutu à principiu di nuvembre in Kabul.

U Ministru interim di l'Affari Esteri taliban Amir Khan Muttaqi è u Ministru di l'Affari Esteri turkmenu Rashid Meredov si sò riuniti per discutiri una serie di prublemi pulitichi è ecunomichi. U più impurtante, anu resuscitatu a leggendaria telenovela chì à l'iniziu di l'anni 2000 aghju chjamatu Pipelineistan : u gasduttu Turkmenistan-Afghanistan-Pakistan-India (TAPI).

Chjamatelu un'altra storta storica rimarchevule in a saga afgana post-jihad, chì torna finu à a mità di l'anni 1990 quandu i Talibani anu pigliatu u putere per a prima volta in Kabul.

In 1997, i Talibani anu visitatu ancu Houston per discutiri u pipeline, allora cunnisciutu cum'è TAP, cum'è infurmatu in a Parte 1 di u mo e-book Forever Wars .

Duranti a seconda amministrazione Clinton, un cunsorziu guidatu da Unocal – avà parte di Chevron – era vicinu à imbarcà nantu à ciò chì saria statu una pruposta estremamente costosa (quasi $ 8 miliardi) per sminuisce a Russia in l'intersezzione di l'Asia Centrale è di u Sud; oltri a smash a cumpetizione : u pipeline Iran-Pakistan-India (IPI).

I Talibani sò stati debitamente corteggiati – in Houston è in Kabul. Un interlocutore chjave era l'omnipresente Zalmay Khalilzad, alias "Bush's Afghan", in una di e so incarnazioni precedenti cum'è interlocutore lobbyista-taliban di Unocal. Ma tandu, i prezzi di u petroliu bassu è u martagliu senza stop per i tariffi di transitu stagnavanu u prugettu. Questa era a situazione in a corsa à l'9/11.

In principiu di u 2002, pocu dopu chì i Talibani sò stati espulsi da u putere da l'ethos americanu di "bomba à a demucrazia", ​​un accordu per custruisce ciò chì allora era ancu fatturatu cum'è TAP (senza l'India), hè statu firmatu da Ashgabat, Kabul è Islamabad.

A strada di gasodu Turkmenistan-Afghanistan-Pakistan-India (TAPI).

Au fil des ans, il était clair que TAPI, qui s'étendait sur environ 800 km à travers les terres afghanes et pouvait générer jusqu'à 400 millions de dollars annuellement en revenus de transit pour les coffres de Kabul, n'aurait jamais été construit en ostage d'un environnement de guérilla.

Tuttavia, cinque anni fà, Kabul hà decisu di rinviviscia TAPI è u travagliu hà iniziatu in u 2018 – sottu una sicurità massiva in e pruvince di Herat, Farah, Nimruz è Helmand, digià largamente sottu à u cuntrollu Taliban.

À l'epica, i Talibani anu dettu ch'elli ùn anu micca attaccatu à TAPI è ancu furnisce a so propria sicurità. U pipeline di gasu duvia esse accoppiatu cù cavi di fibra ottica – cum'è cù l'Autostrada Karakoram in Pakistan – è una linea ferroviaria da u Turkmenistan à l'Afghanistan.

A storia ùn ferma mai di ghjucà i trucchi in u cimiteru di l'imperi. Cridite o micca, simu avà tornatu à a listessa situazione in terra chì in u 1996.

A chjave in l'opere

Se prestemu attenzione à i colpi di scena in questa saga senza fine di Pipelineistan, ùn ci hè alcuna garanzia chì TAPI serà finalmente custruitu. Hè certamente una vittoria quadrupla per tutti i implicati – cumpresa l'India – è un passu massivu versu l'integrazione di l'Eurasia in u so nodu di l'Asia Centrale-Sud.

Inserite a chjave in l'opere: ISIS-Khorasan (ISIS-K), a filiale di Daesh in Afganistan.

L'intelligenza russa hà sappiutu dapoi più di un annu chì i suspettati abituali anu furnitu aiutu à ISIS-K, almenu indirettu.

Eppuru avà ci hè un novu elementu, cunfirmatu da fonti talibani, chì un pocu di suldati furmati da i Stati Uniti di l'Armata Naziunale Afgana precedente si sò incorporati in ISIS-K per luttà contr'à i Talibani.

L'ISIS-K, chì sporta una mentalità jihadista globale, hà generalmente vistu i Talibani cum'è un gruppu di naziunalisti brutti. I primi membri jihadisti sò stati recrutati da i Talibani Pakistani è u Movimentu Islamicu di l'Uzbekistan (IMU). Eppuru avà, fora di l'ex suldati, sò soprattuttu giovani afgani urbani disaffectati, occidentalizzati da a cultura pop trash.

Hè statu difficiule per l'ISIS-K di stabilisce a narrativa chì i Talibani sò cullaburatori occidentali – cunziddi chì a galaxia NATO cuntinueghja à antagonizà è / o licenzià i novi guvernanti di Kabul.

Allora u novu spin ISIS-K hè monomaniacu: in fondu, una strategia di caosu per discredità i Talibani, cù un enfasi in l'ultimi chì ùn sò micca capaci di furnisce a sicurità per l'Afghani mediu. Hè ciò chì sottumette i recenti attacchi orribili à e moschee Shia è l'infrastruttura di u guvernu, cumpresi l'ospitali.

In parallelu, u spinu "over the horizon" di u presidente americanu Joe Biden, destinatu à definisce a presunta strategia americana per luttà contra ISIS-K, ùn hà cunvintu nimu, fora di i vassalli di l'OTAN.

Dapoi a so creazione in u 2015, ISIS-K cuntinueghja à esse finanziatu da e stesse fonti dodgy chì alimentavanu u caosu in Siria è Iraq. U moniker stessu hè un tentativu di misdirect, un strattu di divisione direttamente fora di u playbook di a CIA.

"Khorasan" storicu vene da i successivi imperi persiani, una vasta zona chì varieghja da a Persia è u Caspiu finu à u nord-ovest di l'Afghanistan – è ùn hà nunda di fà cù u jihadismu salafita è i lunatici Wahhabi chì custituiscenu i ranghi di u gruppu terrorista. Inoltre, sti jihadisti ISIS-K sò basati in u sudu-est di l'Afghanistan, luntanu da e fruntiere di l'Iran, cusì l'etichetta "Khorasan" ùn hà micca sensu.

L'intelligenza russa, cinese è iraniana operanu nantu à a basa chì a "ritirata" di i Stati Uniti da l'Afghanistan, cum'è in Siria è Iraq, ùn era micca un ritirata ma un riposizionamentu . Ciò chì resta hè a marca, a strategia americana senza diluzione di u caosu eseguita via attori diretti (truppe chì arrubbanu u petroliu sirianu) è indiretti (ISIS-K).

U scenariu hè evidenti quandu si cunsidereghja chì l'Afghanistan era u preziosu ligame mancante di e Nove Strade di a Seta di a Cina. Dopu à l'uscita di i Stati Uniti, l'Afghanistan ùn hè micca solu ingaghjatu à impegnà cumplettamente cù l'Iniziativa di Cintura è Strada di Pechino (BRI), ma ancu di diventà un nodu chjave di l'integrazione Eurasia cum'è un futuru membru pienu di l'Organizazione di Cooperazione di Shanghai (SCO), a Sicurezza Collettiva. Organizazione di u Trattatu (CSTO) è l'Unione Economica Eurasia (EAEU).

Per proteggersi contr'à questi sviluppi pusitivi, e pratiche di rutina di u Pentagonu è a so filiale NATO restanu in attesa in Afganistan, pronti à disturbà u prugressu puliticu, diplomaticu, ecunomicu è di sicurità in u paese. Puderemu esse entratu avà in un novu capitulu in u playbook di l'Hegemonia di i Stati Uniti: Closet Forever Wars.

U SCO strettamente cunnessu

Quinti columnisti sò incaricati di portà u novu missaghju imperiale à l'Occidenti. Hè u casu di Rahmatullah Nabil, anzianu capu di a Direzzione Naziunale di Sicurezza (NDS) di l'Afghanistan, "u serviziu di intelligenza afgana cù legami stretti cù a CIA", cum'è descrittu da a rivista di Politica Estera .

In una entrevista presentata cù una serie di bugie imperiali di marca – "a lege è l'ordine si disintegranu", "L'Afghanistan ùn hà micca amici in a cumunità internaziunale", "i talibani ùn anu micca partenarii diplomatici" – Nabil, almenu, ùn face micca un cumpletu. stupidu di sè stessu.

Ellu cunfirma chì l'ISIS-K cuntinueghja à reclutà, è aghjusta chì l'antichi operazioni di difesa / sicurezza afgana si uniscenu à ISIS-K perchè "vedenu u Statu Islamicu cum'è una piattaforma megliu per elli stessi".

Hè ancu currettu chì a dirigenza talibana in Kabul hà "paura chì a generazione estrema è ghjovana di i so cumbattenti" pò unisce à ISIS-K, "chì hà un agenda regiunale".

A Russia "ghjucendu un ghjocu doppiu" hè solu stupidu. In l'inviatu presidenziale Zamir Kabulov, Mosca mantene un interlocutore di prima classe in cuntattu cuntinuu cù i Talibani, è ùn permettenu mai chì a "resistenza", cum'è in l'assi di a CIA, sia basata in Tadjikistan cù un agenda di destabilizazione afgana.

Nantu à u Pakistan, hè currettu chì Islamabad hè "prova di cunvince i Talibani per include tecnocrati pro-Pakistan in u so sistema". Ma questu ùn hè micca "in cambiu di lobbying per u ricunniscenza internaziunale". Si tratta di risponde à i bisogni di gestione di i talibani.

L'SCO hè assai strettamente cunnessu à ciò chì aspittàvanu cullettivamente da i Talibani. Chì include un guvernu inclusivu è nisun afflussu di rifuggiati. L'Uzbekistan, per esempiu, cum'è a porta principale di l'Asia Centrale per l'Afghanistan, s'hè impegnatu à participà à l'affari di ricustruzzione.

Per a so parte, u Tadjikistan hà annunziatu chì a Cina hà da custruisce una basa militare di $ 10 milioni in a Regione Autònoma di Gorno-Badakhshan, geologicamente spettaculare. Contrannu l'isteria occidentale, Dushanbe hà assicuratu chì a basa essenzialmente accoglie una unità speciale di reazione rapida di u Dipartimentu Regiunale per u Controlu di u Crime Organizatu, subordinata à u Ministru di l'Affari Interni di Tadjikistan.

Chì includerà circa 500 militari, parechji veiculi blindati ligeri è droni. A basa hè parte di un accordu trà u Ministeru di l'Interior di Tadjikistan è u Ministeru di a Sicurezza di u Statu di a Cina.

A basa hè un cumprumissu necessariu. U presidente Tajik Emomali Rahmon hà un seriu prublema cù i Talibani: ricusa di ricunnosce, è insiste à una megliu rapprisintazioni Tajik in un novu guvernu in Kabul.

Pechino, per a so parte, ùn si svieghja mai da a so primura priorità: impedisce à l'Uighuri da u Muvimentu Islamicu di u Turkistan Orientale (ETIM) per tutti i mezi di attraversà e fruntiere di Tajik per fà u caos in Xinjiang.

Allora tutti i principali attori SCO agiscenu in tandem versu un Afganistanu stabile. In quantu à u Think Tankland di i Stati Uniti, previsiblemente, ùn anu micca assai strategia, fora di pricà per u caosu .

Tyler Durden ghjovi, 11/11/2021 – 21:40


Questa hè una traduzzione automatica da l’inglese di un post publicatu nantu à ZeroHedge à l’URL https://www.zerohedge.com/geopolitical/escobar-afghanistan-between-pipelines-isis-k-americans-are-still-play u Thu, 11 Nov 2021 18:40:00 PST.