Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Emilia-Romagna, verità è bugie nantu à u cunsumu di a terra è u cambiamentu climaticu. Parla u prufessore. Orlandini

Emilia-Romagna, verità è bugie nantu à u cunsumu di a terra è u cambiamentu climaticu. Parla u prufessore. Orlandini

Conversazione cù u Prof. Stefano Orlandini, prufessore ordinariu di l'Università di Modena è Reggio Emilia, prufessore di custruzioni idrauliche è idrologia, nantu à l'alluvioni in Emilia-Romagna

Chì sò i causi di l'inundazioni in Emilia-Romagna è e distruzzioni cunsequenti ? U cambiamentu climaticu hà ancu qualcosa à fà? O troppu terra hè stata cunsumata ? È sò stati fatti i travaglii necessarii per i fiumi ?

Avemu fattu queste è altre dumande à Stefanu Orlandini, prufessore di custruzzioni idraulica è idrologia à l'Università di Modena è Reggio Emilia.

Eccu a cunversazione.

Sicondu un rapportu ISPRA nantu à l'instabilità idrogeologica, u 93% di e municipalità italiane sò in risicu idrogeologicu. Chì sò i causi?

Parlemu sempre di risicu idrogeologicu in questu casu, parlendu di inundazioni, duvemu parlà di risicu idraulicu è à u limitu di risicu idrologicu. Andendu più à a sustanza, distingueraghju dui fattori. U primu hè u stress climaticu, avvenimenti di stu tipu sò spessu assuciati cù u cambiamentu climaticu. U cambiamentu climaticu esiste è succede, ùn ci hè dubbitu. In ogni casu, avvenimenti cum'è quelli chì avemu avutu in Romagna in questi ghjorni sò per via di a variabilità naturali di i prucessi, vale à dì, sò avvenimenti chì ponu accade cum'è avvenimenti rari. U cambiamentu climaticu pò ghjucà un rolu, ma al di là di u cambiamentu climaticu, avvenimenti cum'è quelli chì sò accaduti ponu accade, ancu s'ellu hè assai raramente è cù probabilità bassu.

È u sicondu aspettu?

U sicondu aspettu hè cumu a sucietà s'equipa in quantu à questi avvenimenti. Eccu i punti dulori perchè una sucità muderna deve esse capace di cuntrullà, in u sensu di resistà, ancu avvenimenti meteorologichi rari, ancu avvenimenti chì si sò una volta ogni 200 anni, ogni 500 anni. In quantu à a sicurità di i nostri corsi d'acqua, l'usu in u campu tecnicu-scientificu, chì hè sustinutu da un'analisi ecunomica, ci dice chì duvemu disposti di i flussi d'inundazione cù un tempu di ritornu di 200 anni, vale à dì chì ogni annu. sò una probabilità d'occurrence di 1/200, cusì sò avvenimenti assai rari. Eccu u puntu: in Italia ùn simu spessu micca in a cundizione di sicurezza adatta è questu hè u mutivu fundamentale.

L'Emilia-Romagna inseme à a Lombardia hè una di e regioni cù u cunsumu di terra più altu. Hà avutu un rolu in l'inundazione?

Allora in termini tecnichi « cunsumu di a terra » hà un significatu sfarente da u sensu ghjurnalisticu : dunque dicu di parlà d’urbanizazione. Allora l'urbanizazione hà un effettu nant'à i picculi inundazioni è à u livellu lucale. Allora s'ellu aghju piova forte, cum'è quelli chì avemu vistu sti ghjorni, vedemu l'effetti di l'urbanizazione eccessiva à a riva di i grandi centri urbani. Effetti chì deve esse cuntrullati, di sicuru. Eppuru, s'ellu si parla di grandi inundazioni, dunque di inondazioni cù avvenimenti rari nant'à grandi porzioni di u tarritoriu cum'è quellu di a Rumagna, l'urbanizazione ùn hà micca effetti. In quelli casi hè u stress climaticu è a capacità di u nostru territoriu, vale à dì i sistemi idraulichi, per risponde à u stress climaticu è u stress idrologicu. In Romagna avemu avutu avvenimenti cù circa 200-250 mm di precipitazione sparghje nantu à una grande zona. Questa precipitazione hè ghjunta dopu un altru avvenimentu di precipitazione à principiu di maghju, cù un altru 250 mm.

Chì ghjè l'effettu di sti dui avvenimenti cumminati?

A prima precipitazione satura a terra, u sicondu trova un terrenu chì ùn hè micca assai permeable per via di a saturazione. Allora in quelli casi, è quì avemu parlatu di avvenimenti rari, a terra rurale è urbana si cumportanu quasi in u listessu modu. Allora l'effettu di l'urbanizazione hè quì è deve esse cuntrullatu, ma se vulemu mette e cose cum'è sò, l'urbanizazione ùn hè micca a causa principale di questi avvenimenti.

A siccità di l'ultimi mesi puderia ancu avè un rolu in a gravità di l'inundazione in Emilia-Romagna ?

Aghju intesu sta ricustruzzione ma ùn sò micca d'accordu. A precipitazione nantu à a terra secca hè assorbita più cà nantu à a terra saturata. In a teoria di l'infiltrazione, a "parola magica" chì spiega questi fenomeni hè a capillarità. Ci sò certi fenomeni assai particulari in quale si forma una crosta di terra chì ùn hè micca assai permeable ma diceraghju chì questu hè un prucessu chì cuncerna zoni assai aridi è ùn hè micca esattamente u nostru casu. Ùn pensu micca chì hà ghjucatu un rolu decisivu, di solitu una terra secca assorbe più acqua chì un sonu saturatu, in a prima fase.

Ci hè dui prucessi per l'absorzione di l'acqua da a terra: a capillarità è l'effettu gravitazionale. L'effettu capillari hè quellu chì determina una più grande absorption in a prima parte di u fenomenu, ma s'ellu ci hè una precipitazione, cù una grande entità, a prima parte di a precipitazione satura a terra è a seconda cuntribuisce à l'inundazione. Per questa causa, una terra in una grande inundazione, una rurale tende à cumportanu cum'è una terra urbana, è una terra secca assorbe più di una terra saturata.

Chì sò l'azzioni da mette in opera per impedisce chì avvenimenti cum'è l'inundazione in Emilia-Romagna ùn anu una forza cusì distruttiva ? Sò previste isse azzione trà i prugrammi finanziati cù u PNRR ?

Questu hè u puntu cintrali: cumu equipà per risponde à questi avvenimenti. In certi testi di l'idrologia chì mi piace assai: in l'eventi di l'idrologia sò più impurtanti più rari sò. Sta cosa ùn hè micca triviale. Ancu in i tempi di a seca, hè necessariu di pensà à l'avvenimenti di inundazioni chì succedenu una volta ogni 200 anni, hè necessariu di minimizzà i costi per a società. Perchè a sucetà soporta dui tipi di costi: misure di prevenzione è danni. Se ùn avemu micca equipatu, u costu tutale per a sucità hè più altu, dunque avemu un livellu di risicu ben definitu è ​​a cumpagnia italiana deve mira à quellu livellu di risicu, cusì benvenutu se questu hè fattu cù i fondi di u PNRR. . Questu hè un investimentu in u futuru, hè un investimentu chì deve esse fattu in u passatu. Dicu listesse cose dapoi 15 anni, ma ùn sò micca solu mè, u saltu chì ci vole à fà à u livellu di a sucetà naziunale hè di capisce chì s'è no invistisciamu in a prevenzione di l'inundazioni, à a fine, avaremu. hà fattu un investimentu economicamente vantaghju.

Chì ci manca à u nostru paese in stu spaziu ?

Ciò chì manca hè di fà i nostri corsi d'acqua capace di dispunì di l'avvenimenti cù un tempu di ritornu di 200 anni, questu hè ciò chì deve esse fattu è deve esse fattu bè. A cunniscenza ùn manca in u nostru paese, l'Italia hè u paese chì hà fundatu l'idraulica è l'idrologia. Ma ancu oghje i scientisti italiani sò capaci di identificà i prublemi è di risolve. U PNRR furnisce risorsi, à u mo parè hè un'uppurtunità chì ùn si pò mancà, hè precisamente l'investimentu tipicu per l'avvene. Hè bè d'investisce in una seria di misure per mitigà l'effetti di u cambiamentu climaticu, ma avemu ancu bisognu d'investisce per avè un territoriu resistente à avvenimenti rari, esistenu è sò rari per a so natura, ma ponu accade è l'esempiu. di l'inundazioni in Emilia-Romagna hè unu di questi.

(Estrattu da un articulu publicatu nantu à Policy Maker )


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/energia/emilia-romagna-verita-e-bugie-su-consumo-di-suolo-e-cambiamento-climatico-parla-il-prof-orlandini/ u Sat, 20 May 2023 07:48:45 +0000.