Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Edith Stein, feminista è rivoluzionaria ante litteram

Edith Stein, feminista è rivoluzionaria ante litteram

U 9 ​​d'Aostu, a Chjesa Cattòlica celebrava Santa Teresa di Benedettu di a Croce, nata Edith Stein. Donna, ebrea, cattolica, santa, filòsufa, hà travagliatu pè u minimu è per i diritti di e donne, nigatu in a so era. L'articulu di Michele Guerriero

A memoria di Edith Stein, Santa Teresa di Benedettu di a Croce, chì hè celebrata secondu a liturgia cattolica u 9 d'Aostu, hè più puntuale chè mai. Senza vulè ritruvà in i canoni o i clichés di a nostra epica, ci vole à dì chì si tratta di una parsunalità assai peculiare per i decennii chì hà campatu Edith Stein, trà a fine di u XIXmu seculu è l’epica nazista.

Donna, ebraica, cunvertita à u Cristianesimu, assistente di filusufia di u grande Edmund Husserl, iniziatore di a Fenomenulugia, è prima donna chì aspira à insignà in l'università, chì li hè stata denegata, ancu per via di e so origine ebraica.

CHI ERA EDITH STEIN

Duranti u so sughjornu in Göttingen in l'anni 10 di u 1900 hà avutu l'uppurtunità di cullaburà cù Husserl, chì hà da scopu di un novu cuncettu di verità, andendu oltre u subjectivismu kantiano è ricuperà un ritornu à l'ughjettivisimu. Fenomenulugia, questu era u currente chì Husserl hà da inspirà è truvà, hà incitatu parechji di i so studienti à avvicinà a fede cristiana. Edith Stein in u 1916 si graduò cù Husserl cù una tesi intitulata "In u prublema di l'empatia".

Duranti questi anni, à l'iniziu di a Grande Guerra, a ghjovana Edith s'era ancu vuluntaria in l'uspidale per aiutà à quelli chì soffrenu di tifu.

U "PROBLEMA DI EMPATIA" È L'IMPEGNI À E DONNE

Edith Stein in u 1916 hà graduatu cù Husserl cù una tesi intitulata "In u prublema di l'empatia" in relazione à a manera di sperimentà a cuscenza di l'altri, per capiscenu i ragiuni, un travagliu chì si mette trà a filusufìa è a psiculugia.

Edith Stein – un altru elementu chì rende a so biografia è u so travagliu più ch'è attuale – hè stata prufondamente impegnata à e donne di u so tempu è à a lotta per i diritti di e donne: hè diventata membru di l'urganisazione chjamata "Associazione prussiana per i diritti di a donna à u votu". ". In più, hà tenutu parechje cunferenze intornu à a Germania nantu à sti stessi temi.

RIVOLUZIONE E FEDE DI EDITH STEIN

Venite à pensà à questu, una persunalità altamente rivoluzionaria è forte di vuluntà. Da zitedda avia persu a so fede, chì hà ritruvatu cum'è adultu. Edith Stein ùn era micca solu una filòsufa, cunvertita da u Ghjudaismu à u Cristianesimu (senza mai scurdà di e so origini ebraiche), ma era ancu una mistica è religiosa, cunvinta di piglià a strada di a monaca di i Carmelitani, dopu avè lettu, in u 1921, l'autobiografia di Santa. Teresa d'Avila, chì per ella rapprisenta un puntu di svolta fulmine. Capì in quellu mumentu ch'ellu avia trovu a verità. In ogni casu, ùn era micca faciule per ella di fà a vita religiosa.

Piglierà i so primi voti u 21 d'aprile di u 1935, dopu à esse battezzata u 1 di ghjennaghju di u 1922. U 21 d'aprile di u 1938 hà fattu i so voti perpetui è stamperà e parolle di San Ghjuvanni di a Croce (un altru grande misticu ch'ellu avia avutu). campatu in u 1500, à quale dedicherà u so ultimu travagliu prima di more : « A mo sola professione serà d’ora in poi l’amore ».

A MEMORIA DI U VATICANU

U situ ufficiale di u Vaticanu scrive nantu à a morte di Edith Stein: "U 9 di nuvembre di u 1938, l'odiu purtatu da i Nazis versu i Ghjudei hè statu revelatu à u mondu sanu. Le sinagoghe bruciano. U terrore si sparghje trà u populu ebreu. A Mamma Priora di i Carmelitani di Cologne faci tuttu ciò chì hè pussibule per purtà Sœur Teresa Benedicta di a Croce à l'esternu. A vigilia di l'annu 1938, attraversà a fruntiera in l'Olanda è hè purtata à u monasteru carmelitanu di Echt, Olanda.

In quellu locu, u 9 di ghjugnu di u 1939, fece u so testamentu : « Dighjà avà accettà cun gioia, in piena sottumissione è secondu a so sanctissima vuluntà, a morte chì Diu m’hà destinata. Pregu à u Signore per accettà a mo vita è a mo morte … per chì u Signore serà ricunnisciutu da i so propiu è chì u so regnu vene in tutta a so magnificenza per a salvezza di a Germania è a pace di u mondu … ".

U 2 d'aostu di u 1942, ghjunghje a Gestapo. Edith Stein hè in a cappella, inseme cù l'altri surelle. In 5 minuti hà da prisentà ellu stessu, inseme à a so surella Rosa chì hè stata battezzata in a Chiesa Cattolica è sirvutu à i Carmelitani di Echt. L'ultime parolle di Edith Stein chì si sentenu in Echt sò indirizzate à Rosa: "Venite, andemu per u nostru populu".

A MORTE DI EDITH STEIN

Edith Stein morse in Auschwitz u 9 d'aostu di u 1938 inseme à 987 altri ebrei, cumpresa a so surella Rosa. À l'occasione di a so beatificazione, Ghjuvan Paulu II l'hà celebrata cusì : « Nous nous inclinons profondément devant le témoignage de la vie et de la mort d'Edith Stein, fille illustre d'Israël et à la fois fille du Carmel. Sœur Teresa Benedetta della Croce, parsunalità chì porta in a so vita intensa una sintesi drammatica di u nostru seculu, una sintesi piena di ferite prufonde chì sagnanu sempre… ».

(Articulu publicatu nantu à PolicyMaker )


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/edith-stein-femminista-e-rivoluzionaria-ante-litteram/ u Sat, 12 Aug 2023 05:41:16 +0000.