Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Eccu i paesi chì anu evitatu a seconda onda Covid. L'analisi di Ricolfi

Eccu i paesi chì anu evitatu a seconda onda Covid. L'analisi di Ricolfi

L'approfondimentu di u pruf. Luca Ricolfi, sociologu è prufessore di analisi di dati, nantu à a seconda onda di Covid è e strategie di i paesi, presu da u situ di a fundazione Hume

Ci simu tutti abituati à aduprà a parolla "onda" in questi lunghi mesi di l'epidemia. L'onda di Covid, a prima onda, a seconda onda. Aghju fattu ancu eiu, è a faraghju torna, perchè ùn possu truvà una parolla diversa è più adatta.

Ma duvemu fermà, o almenu rende contu chì hè una parolla assai ingannevuli.

Quandu dicemu chì una onda hè venuta, è chì hà immersu u mondu sanu, ogni paese è ogni cuntinente, descrivimu l'epidemia cum'è un avvenimentu inevitabile, chì vene da fora, è chì nimu pò scappà.

Questu, in un certu sensu (assurdu), ci rassicura. Rassicureghja i citadini, perchè dopu à tuttu "a malatia cumuna significa gioia". È hè ancu una benedizzione per i pulitichi perchè li permette di pensà, è sopratuttu di dì: vedi? hè accadutu in ogni locu, allora ùn hè micca colpa nostra se hè accadutu ancu quì.

U listessu fatalisimu affetta longu i discorsi di a "seconda onda". Avemu dinò percepitu a seconda ondata cum'è una minaccia imminente, chì dopu tuttu ci aspettavamu, è chì hè ghjunta avà à tempu, in u mondu sanu. È dunque ancu da noi. L'inchieste cunfermanu chì, ancu durante i momenti più pacifici di l'estate, quandu anu pruvatu à cunvince chì tuttu era per u megliu, chì eramu un mudellu per l'altri, è chì eramu stati preparati quantunque, ancu allora a maggioranza di cittadini una seconda onda se l’aspittava, cum’è s’ellu fussi un evenimentu inevitabbile.

Eppuru ùn hè micca vera. Ci sò porzioni di u mondu – ancu u mondu u più simile à noi, quellu di e sucietà avanzate, dotate d'istituzioni demucratiche – in chì a seconda ondata ùn hè ghjunta à nimu (è certe volte mancu a prima). Ciò chì hè ghjuntu ùn hè micca una onda chì supraneghja tuttu è tutti, ma un modestu aumentu di morti (l'unicu indicatore affidabile in i paragoni internaziunali), più o menu rapidamente purtatu sottu cuntrollu.

In breve, ci sò i paesi chì l'anu fatta, o a facenu, per tene l'epidemia sott'à cuntrollu. Qualessi sò? Quantu sò?

Se consideremu i 27 paesi i più paragunabili (sucietà avanzate, demucratiche, cù istituzioni di tippu occidentale), ci sò 10 – più di 1 in 3, dunque – chì ùn anu micca subitu una seconda onda. Quattru sò in l'Asia sudorientale: Giappone, Corea di u Sud, Taiwan, Hong Kong. Dui sò in l'emisferu nordu: l'Australia è a Nova Zelanda. Ma quattru sò in Europa: Norvegia, Finlandia, Danimarca, Irlanda.

In i primi i numeri di l'epidemica sò minimi, in l'ultimi (europei) sò assai modesti (menu di un decimu di quelli di a nostra prima onda).

Dunque ùn hè micca ubligatoriu di passà a seconda onda. In effetti, si puderia dì chì – quandu ghjunghje – l'onda hè u risultatu di decisioni, scelte, cumpurtamenti chì un determinatu paese adotta è chì producenu, in cunsequenza, un affollu di infezioni. L'onda ùn vene micca da fora, ma hè prodotta da l'internu.

Ma cumu ùn si pò micca pruduce?

U fattu interessante hè chì, storicamente (ci hè avà una storia di Covid), ùn ci hè statu un modu unicu è unicu per evità a seconda onda. I paesi chì l'anu fatta ùn anu micca messu in opera tutte e listesse contromisure, eccettu forse una: forti restrizioni à l'entrata, chì purtroppu in Italia sò state guasi sempre snubbate, avà per ragioni ecunomiche (altrimenti dannemu l'industria turistica) , avà per ragioni organizzative (cumu femu millaie di tamponi à u ghjornu in l'aeroporti?), avà per ragioni ideologiche (sbarcu è accolta, brama di ùn "discriminà").

Per u restu, ognunu di i 10 paesi chì l'anu fatta ognunu hà trovu a so strada, chì hè sempre cunsistitu à aduttà un mischju di misure, micca solu una misura. Micca solu chjusi più o menu prulungati è severi, ma tamponi di massa, app di tracciamentu, Covid-hotel è quarantena assistita, stretta conformità à a distanza in ambienti chjusi, usu generale di maschere è vetri, disinfettazione di e superfici, sanità è ventilazione ambienti.

Tomas Pueyo, à parè meiu u più lucidu analista di a pandemia, hà battizatu questu approcciu "strategia di u casgiu svizzeru", u famosu casgiu à buchi, simile à u nostru gruyere cusì amatu da Topo Gigio. L'idea hè chì, per impedisce chì l'onda si formi, un solu stratu di furmagliu (leghjite: una misura di cuntrastu particulare) ùn basta micca, perchè ogni stratu hà buchi in chì l'epidemica pò truvà un'apertura, ma hè necessariu di ghjustaposalli. più di unu, affinchì induve un stratu fiasca, unu di i seguenti strati pò intervene, ognunu cù i so fori spargugliati in modu irregulare è casuale. In altre parolle: ghjudicatu in sè stessu ogni misura hè insufficiente è incompleta, ma hè u pacchettu generale, una spezia di filtru multistratu, chì deve esse efficace.

Chì u nostru "casgiu talianu" ùn hà micca travagliatu hè fora di dubbitu, è a seconda ondata – cù a so longa traccia di morti – hè quì per dimustrallu. Ci hè da sperà solu chì trà tutti, Guvernu, Regioni, cittadini, seremu capaci di mette inseme i strati di u nostru casgiu anti-Covid. Altrimenti, dopu avè pruduttu a seconda onda, ci prepareremu à procurassi a terza.

++++

PROFONDAMENTU DI A FUNDAZIONE DAVID HUME

In più di unu in trè paesi, ùn ci hè stata una seconda ondata
Se in Italia a curva di cuntagione (misurata cum'è u raportu trà i novi pusitivi è i casi testati) hà infine principiatu una fase decrescente, e morti ùn sembranu ancu avè inversatu u percorsu. A tendenza di crescita si rallenta, ma i numeri restanu sempre alti.

Tuttavia, hè necessariu guardà ciò chì hè accadutu in altri paesi per valutà megliu l'evoluzione di l'epidemia in Italia. Tutti i paesi sò stati culpiti da una seconda ondata o ci sò quelli chì anu sappiutu tene l'epidemia sott'à cuntrollu?

L'unicu indicatore affidabile chì ci permette di fà paragoni internaziunali hè u numeru di morti paragunatu à a pupulazione. A rilevazione di novi casi dipende assai da e sfarente pulitiche aduttate nantu à i tamponi.

Un primu puntu interessante da sottolineà hè chì l'epidemia ùn hà micca alzatu u capu dapertuttu. Fora di i 25 paesi i più paragunevuli à noi (sucietà avanzate fora di i paesi chjuchi) 10 ùn anu mancu registratu una seconda ondata. Si tratta di Nova Zelanda, Giappone, Australia, Corea di u Sud, Hong Kong , Taiwan è quattru paesi europei (Irlanda, Danimarca, Finlandia è Norvegia).

Frà questi ci sò 6 in i quali ùn si pò mancu parlà di a prima onda (Nova Zelanda, Giappone, Australia, Corea di u Sud, Hong Kong è Taiwan).

Dui (Israele è Grecia), invece, sò i paesi chì anu registratu numeri assai bassi durante u primu periodu è solu avà sò entrati in una fase acuta di l'epidemica.

In i 13 restanti, l'epidemia hà acceleratu sia in a prima sia in a seconda fase.

Cum&#39
;è si pò vede da i grafichi seguenti, in Svizzera, Austria è Portugallu a seconda ondata hè stata ancu più severa cà a prima. Tuttavia, mentre in Svizzera a curva hè tornata à puntà in ghjò, l'Austria è u Portugallu ùn anu ancu inversu a tendenza.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/sanita/ecco-i-paesi-che-hanno-evitato-la-seconda-ondata-covid/ u Sun, 06 Dec 2020 07:35:26 +0000.