Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

E verità di Cingolani nantu à l’energia

E verità di Cingolani nantu à l'energia

U Ministru Roberto Cingolani hà datu una stampa di credulità naziunale in materia energetica. Articulu di Giuliano Cazzola

In una entrevista / intervista cù u direttore di Il Foglio , Claudio Cerasa, u Ministru Roberto Cingolani furnisce un ritrattu di credulità naziunale in u campu di l'energia.

A situazione chì emerge hè drammatica, micca solu à u livellu operativu (in un mumentu cum'è l'attuale in u quali venti di guerra soffianu nantu à l'approvvigionamentu energeticu chì si aghjunghjenu à una crisa di supply), ma ancu per a cuscenza di a difficultà mettendu rimediu in u tempu bè, ammissu è micca cuncessu chì u guvernu Draghi hè capaci – cum'ellu hà annunziatu – di spazzà l'incrustazioni di l'imbecilità ideologica è opportunistica chì avemu purtatu dapoi decennii.

In ogni casu, ghjunghjeremu tardu, perchè a pulitica energetica richiede investimenti pesanti per uni pochi decennii.

'' A transizione – ricorda Cingolani – dura almenu 10 anni in a fase iniziale è dopu à u 2050 hè di 30 ''.

Cù st'articulu ùn aghju micca intenzione di aghjunghje nunda à u ritrattu tracciatu da u ministru, ma – pare licet – diventeraghju parlante per chì a mala nutizia circuli quant'è pussibule è piglia l'occasione di u "Mercuri di Ceneri" per dumandu u nostru pirdunu '' 'per agisce spensierati''.

Cuminciamu cù a fotografia.

"Se 11% di l'energia hè rinnuvevule – affirma u ministru – tuttu u restu di l'energia, l'electricità o micca l'electricità, hè gasu o carbone o oliu, tuttu impurtatu ".

In u casu di u gasu, u nostru cunsumu annuale hè 72-73 miliardi di metri cubi, ma di questi pruduciamu 3,5 miliardi. In u 2000, l'Italia hà pruduttu 20 miliardi. Questu significa chì avemu diminuitu u cunsumu? Micca in tuttu, avemu compru più oltremare.

'' Allora – quì hè una prima cunclusione di u ragiunamentu – l'impattu ambientale ùn hè micca cambiatu '', perchè u gasu è l'oliu sò brusgiati è pruduce CO2. Impurtamu u 96% di u gasu, quasi tuttu u petroliu. Da quì l'accusazione : simu contr'à a pruduzzione autònuma di gasu, ma quandu avemu bisognu, a compremu da l'altri. Semu contr'à l'energia nucleare ma quandu avemu bisognu di l'energia a cumpramu ancu da paesi cum'è a Francia chì u sistema energeticu l'alimenta cù l'energia nucleare. Semu contr'à e piante di rifiuti in energia, ma quandu ùn sapemu induve mette a basura, mandemu a nostra basura à e cità chì l'utilizanu e piante di scarti. È u ministru aghjusta: '' Da una parte ci hè a realità di l'ottu-novu putere ecunomicu mundiale è a seconda manifattura in Auropa : una realità intensiva d'energia cum'è a nostra. È d'altra banda, ci sò state scelte chì in l'ultimi anni ùn anu micca prutettu l'interessi naziunali ''.

In vista di a nova realità (u prezzu di l'energia è u cunflittu in una zona "sensibile") hè abbastanza – ci dumandemu – chì hè previstu in u PNR ?

L'ugettivi principali, quandu u pianu hè statu elaboratu è presentatu, eranu quelli di a decarbonizazione è di l'implementazione di l'energie rinnuvevuli.

'' L'ughjettu di sta cumpunente – secondu u NRP – hè di cuntribuisce à a realizazione di l'ugettivi strategichi di decarbonizazione attraversu cinque linee di riformi è investimenti, cuncentrati in i primi trè settori. A prima linea d'investimentu hà u scopu di aumentà a parte di l'energia rinnuvevuli. L'attuale mira italiana per u 2030 hè u 30 per centu di u cunsumu finali, paragunatu à a stima preliminare di u 20 per centu per u 2020. Per ghjunghje à questu scopu, l'Italia pò sfruttà l'abbundanza di risorse rinnuvevuli dispunibili è principarmenti tecnulugie mature, è in u cuntestu di u intervenzioni di sta cumpunente di u PNR : i) sbloccare u putenziale di e piante à scala di utilità, in parechji casi digià cumpetitiva in termini di costu paragunatu à i combustibili fossili, ma chì necessitanu prima di tuttu riforme di i meccanismi di l'autorizazione è di e regule di u mercatu per ghjunghje à u pienu potenziale. , è rinfurzà u sviluppu di l'opportunità agro-voltaica; ii) accelerà u sviluppu di e cumunità energetiche è di sistemi distribuiti à piccula scala, particularmente pertinenti in un paese chì face parechje limitazioni in a dispunibilità è l'usu di grande terra per scopi energetichi; iii) incuragisce u sviluppu di suluzioni nuvatori, cumpresi suluzioni integrate è offshore; iv) rinfurzà u sviluppu di biomethane ''.

Ma u ministru si dumanda : '' Qualcunu crede veramente chì cù stu prugramma ch'è no avemu custruitu in l'ultimu annu è mezu, pudemu esse in piazza per i prossimi trent'anni ? Solu un ottimista incurabile pò pensà chì avemu tuttu bè.

U puntu, dunque, hè di sapè cumu valutà ciò chì deve esse cambiatu in u cursu di a custruzzione.

Hè u tempu chì u nostru paese esce da l'età di l'innocenza. Cum'è Cingolani fa nota : "Ciò chì m'impressiona di più hè chì ùn avemu mancu prutettu l'ambiente, perchè à a fine u cunsumu d'energia hè sempre statu apprussimatamente u listessu ".


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/energia/le-verita-di-cingolani-sullenergia/ u Wed, 02 Mar 2022 06:41:08 +0000.