Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Draghi, a diffusione è i veri timori di i mercati in Italia

Draghi, a diffusione è i veri timori di i mercati in Italia

L'analisi di Gianfranco Polillo

Ùn fate micca sbagli, i mercati anu bisognu di più cunferma. In fatti, u passaghju subitu da e stelle à e stalle ùn era micca abbastanza. Premii internaziunali : da Angela Merkel à Emmanuel Macron. Soprattuttu, i dati ecunomichi : u PIB cresce à un ritmu più altu ch'è quellu di l'altri paesi europei, u forte surplus di partite cù i paesi stranieri ; u saltu di qualità in e relazioni internaziunali, cù l'Italia diventendu u più forte creditore europeu, dopu a Germania è l'Olanda. Elementi chì ùn ghjustificà in u minimu micca tantu u saltu in i spreads nantu à i bonds italiani, cum'è a diferenza cù l'altri membri di l'Eurozone. Aieri, a chjusura pusò i bonds italiani in u terzu postu in quantu à u rendiment: dopu à l'Ungheria è a Repubblica Ceca. In Spagna, i spreads nantu à Bonos eranu un pocu più di a mità (81 punti basi) di quelli nantu à i CCT italiani (140, 9). À u turnu, anu cresciutu da più di 50 per centu da a mità d'uttrovi.

Si puderia suscitarà, per ghjustificà una tale tendenza, a più grande diffusione di u virus. In fatti, l'infizzioni crescenu in modu preoccupante, dopu à i dati più rassicuranti di e settimane precedenti. Ma e cose ùn sò micca megliu à l'esteru. Infatti, i infettati sò assai più, per via di un numeru assai più limitatu di persone vaccinate. S'ellu era stata a causa, i spreads nantu à i tituli di l'altri paesi membri di l'Eurozona avissiru esse assai più altu. Ma questu ùn hè micca successu. È tandu ci vole à circà in altrò per a causa di un malaise, chì hè male cunciliatu cù i dati di a realità.

Ciò chì pare preoccupari i mercati, più chè tuttu, hè u risicu di l'efimeru. A pussibilità, luntanu da strana, chì sta bella pagina di a storia naziunale pò finisce cum'è principia. Chì assai prestu – avà ùn mancanu chè uni pochi di ghjorni à l'elezzione di u presidente di a Republica – i vechji vici di a pulitica taliana ponu ripiglià dinò. Chì invece di "Draghi per u presidente", e forze pulitiche taliane ùn si dimustranu micca à a sfida, ch'elli sò chjamati à sustene. Chì un picculu cabotage parlamentare prevale, ma più chè difficiuli à gestisce. Una scelta chì ùn hà micca a so dignità intrinseca. Chì ùn risponde à un criteriu di razziunalità demucratica in quale ognunu si pò ricunnosce. Una cundizione indispensabile per silenziu ogni critica internaziunale, risponde à a reazione di i mercati, mantene u prestigiu chì l'Italia hà sappiutu ricuperà altu in Europa. Grazie à tutti, cum'è u Primu Ministru stessu s'hè ricurdatu, è micca à un omu, megliu chè à un « missiavu », solu in capu.

È tandu rimettimu l'orologi per vultà à l'eventi di u 2011 : unu di l'anni più difficiuli da u principiu di u terzu millenniu. A crisa di u 2007, chì hà purtatu à a fallimentu di Lehman Brothers, in Auropa – menu in i Stati Uniti – avia lasciatu prufonda cunsequenze. L'ecunumia s'era colapsata, u deficit di u bilanciu, cum'è era inevitabbile, cresce è cun ellu u pesu di u debitu publicu nantu à u PIB. L'Italia hè entrata, ma solu cum'è riserva, in u Club GIPSI : Grecia, Irlanda, Portugallu, Spagna è solu à a fine l'Italia. Hè intrutu per via di u so debitu publicu particularmente altu. Siconda solu à a Grecia. Ma più chè cumpensu da altri elementi pusitivi: cum'è l'esposizione più bassa in fronte di i debiti privati ​​è u privilegiu di pudè vantarà una ricchezza finanziaria, chì ùn avia micca uguale in tuttu u mondu occidentale.

Ci vole à ricurdà quelli numeri, chì sò rimasti indeleblemente impressi in a basa di dati chì definisce i culori di u mecanismu Alert : a prucedura europea, pusata in carica di a guvernanza macroeconomica di l'Eurozona. À quellu tempu, u debitu publicu di a Grecia era 175,2 per centu di u PIB, l'Italia 119,7, l'Irlanda 110,6, u Portugallu 114,4. Ma di Spagna solu à 69,9. Un fattu chì ancu tandu ùn s'adattava micca in a spiegazione simplista furnita, secondu chì i paesi chì avianu "peccatu" – in alimanu per a culpa è u debitu hè aduprata a stessa parolla – anu da pagà. A "culpa" spagnola, infatti, era assai sottu à a media di l'Eurozona. Aucun tribunal de l'histoire n'aurait donc pu condamner ce pays pour les excès de libéralité.

À u fronte di i debiti privati, dinò in relazione à u PIB, a ghjerarchia era più o menu invertita. U debitu grecu era solu 133 per centu di u PIB, quellu talianu 122,2, ma tutti l'altri assai più altu: Irlanda 273,1 per centu, Portugallu 204,6, Spagna 198,2. Infine, una altra stranezza hè u casu di u Belgio : un debitu publicu pari à 103,5 per centu di u PIB, è un debitu privatu di 180,6 : dunque u debitu aggregatu di 42,2 punti di PIB più altu ch'è quellu talianu. Ma u Belgio ùn era micca parte di u GIPSI, nè hè statu attaccatu in u minimu da a speculazione internaziunale.

A ghjustificazione postuma di e diverse persone di penseru ghjustu, in un tentativu di spiegà i miccanismi di a crisa, era disarmante. U debitu privatu ùn importava. Hè stata amministrata da u mercatu è per quessa, i privati ​​seranu rispunsevuli in casu d'insolvenza. Risposta, più chè ridiculu, arrogante. Finì per nigà e cause radiche chì avianu purtatu à u fallimentu di Lehman Brothers, ignurà u contagionu sussegwente. In i Stati Uniti, da l'epicentru privatu, u virus di i securities tossichi s'era spargugliatu in tuttu u sistema ecunomicu è finanziariu, chì implica – un grande rigalu à a Cina – tutti i paesi occidentali. Soprattuttu da impugnà appena e strutture pubbliche per cuntene a crisa relativa. Basta à pensà à l'intervinzioni di u Bailout Fund : à u turnu finanziatu in debitu da tutti i paesi di l'Eurozona.

A crisa in Auropa hà sviluppatu secondu a logica di l'effettu domino. A Grecia hà cuminciatu, dopu à l'admissions imprudenti nantu à u fraudulente di i so cunti publichi. Tandu sbarcò in Irlanda, induve i banche avianu avutu una gestione sottu a bandiera di "periculu morale". Dopu hà investitu l'Spagna è u Portugallu, sopraffatti da i so ligami mutuali in un destinu inusual, in u segnu di una speculazione immubiliare devastante. L'Italia era sempre fora di quellu orizzonte, tantu chì i spreads di i so ligami di u guvernu – i CCT decennali – eranu più bassi di quelli di Spagna : i Bonos.

Chì era l'elementu chì unia realità cusì sfarente ? U deficit di u contu currente recurrente di a so bilanzia di pagamentu, chì annantu à l'anni avia bisognu di grandi finanziamenti stranieri per sparghje. U debitu esternu grecu era, in u 2011, à 90,4 per centu di u PIB, l'irlandese à 138,6, u portughese à 104,1 è u spagnolu à 93,8. Debitu à cortu termine, in forma di "soldi caldi" o, se preferite, "stop stop" : flussi chì ponu esse deviati, estremamente rapidamente, in casu di "risk off": vale à dì un cambiamentu bruscu. in u coefficient di risicu. Hè tandu spiegatu perchè i paesi, ancu s'ellu sò cusì sfarenti, si sò stati sottumessi à e stesse pressioni. Ma questu spiega ancu u casu di u Belgio chì, à u cuntrariu di l'altri, hà avutu crediti stranieri pari à 51,4 per centu di u PIB.

Hè l'Italia? U so debitu esternu era solu 18,2 per centu di u PIB. Per quessa, questu ùn puderia micca esse u mutivu di a so forte implicazione, ancu cunsiderà l'altri paràmetri di u debitu publicu è privatu. Hè soprattuttu a precarità di a so pusizioni pulitica chì hà determinatu quellu diluviu di vendita di i so titoli publichi, chì hà purtatu à a crisa definitiva di u guvernu. Una cuspirazione ? cum'è dettu.

A dichjarazione hè un pocu forte, ma pò piglià u puntu. Questa cundizione pò esse ripetuta? Difficile à dà certezze. U prugressu fattu in l'ultimi anni hè statu straordinariu. Mentre chì i vechji GIPS sò sempre à affruntà cù u debitu straneru estremamente pesante, l'Italia ùn hà micca solu pagatu i so debiti, ma li hà trasfurmatu in crediti. "À a fine di ghjugnu passatu – scrive u Bancu d'Italia in u so ultimu Bulletin – a pusizioni straniera netta di l'Italia hè stata in creditu per 89,6 miliardi d'euros, uguali à 5,2 per centu di u PIB, un incrementu di 39,1 miliardi paragunatu à a fine di marzu ". . Una bona prospettiva. Pruvemu micca di distrughjillu, cù una pulitica inconclusiva.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/draghi-spread-timori-mercati/ u Tue, 28 Dec 2021 07:40:08 +0000.