Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Difesa, quale serà u rolu di l’aviò di cummattimentu senza pilotu (Ucas) in u Gcap

Difesa, quale serà u rolu di l'aviò di cummattimentu senza pilotu (Ucas) in u Gcap

Hè essenziale per ligà u sviluppu di Ucas à prugrammi cum'è Gcap. Quale era quì è ciò chì hè statu dettu à u seminariu "Aviò di cumbattimentu senza pilotu, intelligenza artificiale è u futuru di a difesa" urganizatu da l'IAI

Da a Cina è l'USA à i paesi europei, ci hè una corsa trà i principali putenzi militari per sviluppà aerei di cummattimentu senza pilotu, o sistemi aerei di cummattimentu senza equipaggiu (Ucas).

Per l'Italia è l'Auropa sò parechje sfide, ma ancu opportunità, à livellu industriale, tecnologicu è operativu. Senza scurdà u rolu di l'Intelligenza Artificiale in maximizà l'usu di questi assi.

"Inoltre, avemu un esempiu di l'evoluzione di l'usu di l'aeronautica senza pilota integrata cù l'intelligenza artificiale in Tempest (Gcap), un aereo pilotatu, tecnologicamente avanzatu chì sfrutterà ancu l'IA per gestisce una cumminazione di droni chì, altrimenti, u solu solu. pilotu, saria difficiuli di impiegà ", hà evidenziatu l'Ammiragliu Giuseppe Cavo Dragone, Chief of Defense Staff durante u webinar " Unmanned combat aircraft, artificial intelligence and the future of defense " urganizatu da l'Istitutu per l'Affari Internaziunali. U seminariu hè statu ancu l'uppurtunità di prisentà u studiu "Al di sopra è oltre: State of the art of uncrewed combat air systems and future" editatu da Alessandro Marrone è Elio Calcagno di l'Iai.

Tutti i dettagli.

Chì sò UCAS

Comu spiega Elio Calcagno, i sistemi aerei di cumbattimentu senza pilotu ùn sò micca una novità assoluta. "Uas uncrewedaerial systems (Uas) drones sò u risultatu di operazioni post-9/11 in u Mediu Oriente".

Certi prugrammi cuminciaru ancu vint'anni fà, cum'è u prugramma multinaziunale nEUROn – chì hà vistu una participazione italiana impurtante (cù Leonardo), ma chì mirava à un manifestante tecnulugicu.

Oghje a maiò parte di i prugrammi per u sviluppu di l'Ucas fucalizza nantu à i sistemi per esse cumminati cù e plataforme pilotate (cum'è fattu in l'USA è in Russia). Quessi sò più cunnisciuti cum'è loyalwingmen, o adjuncts.

Inoltre, UCAS anu pruprietà particulari chì li distingue in generale da UAVs: observabilità bassa; a capacità di ghjunghje à velocità assai altu, a capacità di trasportu armamenti sofisticati. Quandu si parla di sti arnesi hè apprupriatu à fà cusì da un sistema di perspettiva di sistemi, induve l'Ucas serà solu unu di i "nodi" di una reta più larga di strutture induve agiscenu in modu cullaburatoriu è cumplementarii. L'IA offre diverse opportunità in quantu à trasfurmà rapidamente l'infurmazioni per furnisce à i piloti è l'operatori o riducendu i tempi di reazione in casu di minaccia.

EVITÀ A DICOTOMIA Trà DRONE SENZA PILOTATU È AEROPILATA

Ma questi aerei ùn rimpiazzaranu micca i piloti in u futuru.

"A dicotomia trà drone senza pilotu è aereo pilotatu deve esse evitata", sottolinea u prufessore Alessandro Marrone, specificendu chì "L'Ucas nantu à quale si basanu e forze aeree principali in u mondu, sia alliati sia avversari, ùn sò micca un sustitutu, sò un multiplicatore di forza. di quarta, quinta è sesta generazione".

INTEGRAZIONE DI UCAS CON F-35 E GCAP

In u cuntestu talianu in u quali l'innuvazione italiana si sviluppa megliu quandu hè ligata, almenu in prospettiva, à i prugrammi di acquisti, Marrone illustra in più, "ligà u sviluppu di Ucas à prugrammi cum'è Gcap hè un modu per cunnetta megliu i bisogni di u talianu. forza armata è u putenziale di a basa industriale tecnologica naziunale ". U Global Combat Air Program (Gcap) hè u prugramma di u Regnu Unitu, l'Italia è u Giappone per sviluppà un aereo di caccia di sesta generazione per u 2035.

"Questu suscite subitu u prublema di a cooperazione cù u Regnu Unitu, cù quale l'Italia hà una storia assai longa di prugrammi cumuni, ma ancu cù u Giappone. U sistema naziunale talianu deve piglià misure cù l'ultimi ", hà dettu Marrone.

"Se l'Ucas italiani di u futuru sò sviluppati in u Gcap, à u stessu tempu anu da operà cù i F-35, chì fermanu in serviziu per un'altra decennia. Questu hè bisognu di un certu gradu di apertura è spartera di l'architettura F-35 da i Stati Uniti, questu hè accadutu in parte – micca senza difficultà – cù l'integrazione di armamenti non americani in i F-35 in serviziu in e forze aeree di i paesi. Europei, cumpresa l'Italia. Avà avemu bisognu di principià un dialogu puntuale è constructive trà i paesi partenarii gcap è i Stati Uniti d'America per arrivà à una suluzione win-win nant'à ucas di i paesi alleati, chì ponu dunque esse integratu cù u F-35 ", hà osservatu Prof Marrone.

U GCAP PROGRESSA "REGULARAMENTE" BEN È E SFIDE RELATATE À UCAS

È riguardu à u prugramma trilaterale Gcap, "u prugramma va bè" hà annunziatu u generale Luca Goretti, Capu di Staff di l'Armata Aerea, chì "hè normale chì ogni tantu ci sò qualchi scaramuccia, ma à a fine u a strada hè ben indicata".

In particulare, u numeru unu di a Forza Aria Italiana hà dichjaratu chì "U requisitu operativu chì l'Italia hà presentatu hè statu pigliatu cum'è un esempiu di esigenza operativa di u Gcap da i britannichi stessi".

"U prublema principali – cuntinueghja u generale Goretti – hè chì ci vole à curriri perchè a tecnulugia ùn dà sconti, se prima un sistema d'arme pigliava 20 anni da u disignu à l'entrata in opera, avà 12/13 anni. I Giapponesi necessitanu chì l'aeronave sia operativa in u 2035, oghje, ma sviluppemu un sistema di sistemi chì hè sempre nantu à carta ".

U ROLO DI L'INTELLIGENZA ARTIFICIALE (AI)

Dopu ci hè a quistione di l'intelligenza artificiale chì apre un'altra quistione : in chì puntu hè questa IA intelligente ? "L'algoritmu AI hè basatu annantu à dati oggettivi, ùn hà micca ciò chì chjamemu l'imaginazione di quelli chì sò in l'aria, per quessa chì u rolu di l'omu serà sempre cruciale" hà sottolineatu u capu di Sma.

"E sfide chì avemu affruntà oghje sò incapsulate in a quistione: chì livellu d'autonomia pudemu accettà? Chì saranu i carichi di travagliu di ogni pilotu o equipaggiu individuale chì hà da gestisce questi sistemi? concluse u generale Goretti.

SVILUPPO DA UNA PERSPECTIVA MULTI-DOMAINE

Inoltre, "U disignu di l'usu futuru di questi" mezi senza equipaggiu deve esse realizatu "in una perspettiva multi-dominiu" hà evidenziatu u generale Nicola Lanza De Cristoferis, cumandante diputatu di Covi.

"Sfurtunatamente, in questu sensu simu sempre luntanu, ancu s'ellu ci hè un investimentu impurtante da a Difesa in u Centru di Operazione Congiunta (JOC) di Covi", hà precisatu u cumandante diputatu di Covi. Questu hè u rinnuvamentu di a capacità operativa di Command and Control, destinata à assicurà l'interoperabilità di i Cumandamenti di i Cumpunenti di l'instrumentu militare cù i standard NATO / europei / multinaziunali.

"A Difesa hè diventata cuscenza di sta necessità è u veru sforzu oghje hè di attivà e forze armate individuali in u studiu di e so capacità da una perspettiva multi-dominiu", hà dettu u General Lanza.

U PUNTU DI L'INDUSTRIA

Infine, u statu di l'arti di l'industria italiana nantu à aerei di cummattimentu senza pilotu.

"L'impurtanza strategica di stu settore in l'industria aeronautica hè chjara" hà cunfirmatu Carlo Gualdaroni, Chief Commercial & Business Development Officer di Leonardo, admettendu à u stessu tempu chì a cumpagnia "hè spustata in una manera disjointed in stu settore in l'ultimi anni ".

Tuttavia, "Cù a nova direzzione di Leonardo, avemu fattu un sforzu per focalizà megliu i nostri interessi", hà dettu Gualdaroni. In questu sensu, a cumpagnia hà creatu "dui hubs: unu sottu à a divisione di l'aeronautica è l'altru sottu a divisione di l'helicopter". L'ultime duverà "coprà cumplettamente i bisogni di e forze armate italiane è di speranza internaziunali in questu settore".

E FALCU DI LEONARDU

"Dapoi decennii avemu travagliatu cù risultati discutibili in stu settore", hà dettu Gualdaroni.

"Avemu creatu prudutti cum'è a suluzione Falco più o menu utilizata cù operazioni di surviglianza marittima, ancu in u prugramma Frontex". "Da questa cumpetenza avemu sviluppatu versioni armata, cum'è u Falco Astore, ma sti suluzioni ùn sò micca quelli chì satisfacenu cumplettamente i bisogni di e nostre forze armate" l'ingegnere Leonardo hà ancu ammissu.

A mutivazione si trova in u fattu, secondu Gualdaroni, chì sti sistemi derivanu "da plataforme chì avianu un scopu sfarente, cum'è a surviglianza". Dunque, "ùn anu micca a prestazione aeromeccanica è si basanu troppu in u cuntrollu remoto".

HÈ NECESSARIA RISPONDI À E PROSSIMA SFIDE

Hè per quessa, per u manager di Leonardo, "hè necessariu di fà quellu saltu di qualità chì vulemu ottene cù u novu focusu nantu à u settore lanciatu da Leonardo. Per risponde megliu à i bisogni di l'oghje è di dumane, duvemu migliurà a prestazione aeromeccanica è aerodinamica, ma ancu travaglià nantu à bassa osservabilità. In più di aumentà a capacità di trasportu di l'armi è a resistenza per resiste à e sfide cibernetiche ".

Infine, "hè essenziale per fà questi sistemi senza pilota [cum'è Ucas] interagisce cù sistemi pilotati. Hè a vera sfida di u futuru è questu hè ciò chì emerge in u prugramma Gcap induve sciame di droni sò cunnessi à a piattaforma di sesta generazione ", hà cunclusu Gualdaroni.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/smartcity/difesa-quale-sara-il-ruolo-dei-velivoli-da-combattimento-senza-equipaggio-ucas-nel-gcap/ u Wed, 22 Nov 2023 15:22:03 +0000.