De Bortoli sbatte Giavazzi nantu à cuncessioni idroelettriche ? Débat au Corriere della Sera

In u so editoriale in L'Economia di u Corriere della Sera, Ferruccio de Bortoli appruva di manera efficace e pusizioni di i cuncessionarii idroelettrici, chì dumandanu novi allargamenti è s'opponenu à l'adjudicazioni. Francescu Giavazzi, in u listessu ghjurnale, hà mandatu un missaghju cuntrariu.
In u so editoriale di apertura di u supplementu Corriere della Sera L'Economia , l'ex editor Ferruccio de Bortoli s'hè sfondatu nantu à a questione di u rinnuvamentu di e cuncessioni idroelettriche, ch'ellu hà definitu cum'è "una concentrazione potenzialmente splussiva di tematiche divisive" perchè riunisce a transizione energetica, l'altu bills energeticu, a prutezzione di a cumpetizione è l'autonomia regiunale.
U ISSUE DI CONCESSIONI HYDROELECTRIC, IN BREVE
U prublema, in breve, hè questu. Più di quasi un seculu, e cuncessioni per e centrali idroelettriche, chì contanu à circa 15 per centu di a generazione di l'electricità naziunale, sò state allargate parechje volte, ma da u 2029, 86 per centu di elli seranu scaduti (alcuni sò digià scaduti, più di 15 per centu). In u 2021, u guvernu di Mario Draghi, allora, hà ligatu u lanciu di licitazioni per cuncessioni idroelettriche à l'ugettivi di u NRRP, u Pianu Naziunale di Ripresa è Resilienza. A data, però, sti licitazioni ùn sò micca stati urganizati: per diverse ragioni.
Da una banda, i cuncessionarii – i più grandi essendu Enel, A2A, Edison è Iren – sò generalmente opposti à l'offerta perchè e cuncessioni li garantianu ricavi significativi. Per d 'altra banda, u guvernu è l'autorità lucali anu ancu esitatu à prucede perchè sò azionisti in l'imprese sopra citate: u Ministeru di l'Ecunumia è e Finanze pussede 23,6 per centu di Enel; i cumune di Milanu è di Brescia detenenu ognunu 25 per centu di A2A; è i cumune di Genuva, Turinu, Reggio Emilia è Parma sò i principali investitori in Iren. Edison, chì face parte di u gruppu francese EDF, hè un'eccezzioni.
À sti mutivi ecunomichi è pulitichi s’hè aghjuntu un’altra, di “prutezzione naziunale”, in un certu sensu : in assenza di reciprocità regulatoria à u livellu aurupeu, ci hè a paura chì l’apertura di l’offerte puderia mette in periculu l’“italianità” di sti bè, chì sò cruciali per a sicurità energetica è ecunomica di u paese. In altre parolle, u timore hè chì e cuncessioni idroelettriche italiane finiscinu in manu di l'operatori stranieri.
Ùn ci hè micca uniformità in regulazioni o cundizioni in l'Unione Europea: micca tutti i paesi membri utilizanu cuncessioni (in l'Europa di u Nordu, per esempiu, i permessi sò cumuni); a durata di e cuncessioni varieghja è hè generalmente più longa di quella italiana; infine, l'imprese taliane ùn ponu micca cumpete in offerte straniere, mentre chì i stranieri ponu fà in Italia.
DE BORTOLI CRITICA L'ANTITRUST
"Ancu quelli chì amanu a liberalisazione", scrive De Bortoli in L'Economia , "ùn vulerianu micca parè ingenu, aprendu à cuncorsi cù giganti stranieri, ancu finanziarii, chì sò assai cumpetitivi grazia à a prutezzione di i so paesi".
L'anzianu editore di u Corriere della Sera è chroniqueur autoritariu di u cutidianu RCS sustene efficacemente – ma senza affirmà esplicitamente a so pusizione – l'argumenti di i cuncessionarii, senza mai citalli. Spiega chì e centrali idroelettriche « sò state mudernizate parechje volte è necessitanu un mantenimentu cuntinuu » (più longu sò i cuncessioni, megliu i costi sò ammortizzati), è chì u so ritornu di l'investimentu « hè più bassu di a media europea ». "Senza dì," aghjusta, "chì i tariffi regiunale aggravanu ancu i costi idroelettrici, è ùn ci hè micca una guaranzia in quantu à a quantità d'acqua dispunibule per a produzzione di energia". À u sustegnu di sti argumenti, De Bortoli cita un rapportu di Ambrosetti, pruduciutu in cullaburazione cù Enel , chì hè statu prisentatu à u foru recente di Cernobbiu.
De Bortoli conclut son article avec une critique voilée de Roberto Rustichelli, président de l'Autorité Garante della Concorrenza e del Mercato, qui a déclaré lors d'une récente audience au Sénat que les marges brutes d'exploitation dans le secteur hydroélectrique « atteignent des valeurs de l'ordre de 50 à 80 pour cent des revenus », exhortant les autorités à établir des procédures « paramétriques et transparentes ». U ghjurnalistu, però, sustene chì questu rapprisenta una "applicazione rigida di principii chì forse ùn sò più pertinenti".
DE BORTOLI CONTRE GIAVAZZI
A ricustruzzione di De Bortoli hè virtualmente u cuntrariu di quella di Francescu Giavazzi, economistu è editorialista di primura di u Corriere della Sera . Uni pochi mesi fa, Giavazzi, scrivendu in u ghjurnale una volta editatu da De Bortoli, urgeu à u guvernu à truvà "a forza per affruntà e cumpagnie di l'electricità, Enel, è altri pruduttori d'energia rinnuvevuli. A decisione recente di allargà e cuncessioni per 20 anni, senza un prucessu di licitazione competitiva, micca solu per e centrali idroelettriche, ma ancu per a distribuzione di l'electricità, grazia à un passu in l'ultimu minutu di a lege opposta.
Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/energia/de-bortoli-concessioni-idroelettriche/ u Mon, 06 Oct 2025 08:37:33 +0000.