Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Zero Difese

Cunfundendu i so critichi: A Corte Suprema emette una linea d’opinioni inconvenientemente non ideologiche

Cunfundendu i so critichi: A Corte Suprema emette una linea d'opinioni inconvenientemente non ideologiche

Autore di Jonathan Turley,

Sottu hè a mo colonna in a Collina nantu à e decisioni emesse da a Corte Suprema in l'ultime settimane è cumu anu servutu da replica à quelli chì dumandanu l'imballaggio di a corte o cambiamenti impurtanti in l'istituzione . Cum'è nutatu quì sottu, aspettemu di vede più divisioni ideologiche emergere questu è a settimana prossima in alcune di e decisioni pendenti di "big ticket". Tuttavia, a Corte sembra avè caricatu davanti una linea di casi refutendu l'argumenti chì hè disfunzionalmente è senza speranza divisa in ligna ideologica.

Eccu a colonna:

Questa settimana a Corte Suprema hà continuatu à deludà i Democratici è l'attivisti di u Cungressu cù una lunga fila di decisioni imbarazzante unanime, non ideologiche. Dopu tuttu, a corte hè suppostamente (per aduprà e parolle di u presidente Biden ) "fora di colpu" per via di e so divisioni ideologiche irreconciliabili. Infatti, a corte hè presumibilmente divisa in modu disfunzionale chì parechji, inclusi i dirigenti democratici, anu dumandatu cambiamenti radichi – da imballà a corte cù novi ghjudici à cambià e so regule di votu o ancu creà un tribunale alternativu.

Hè per quessa chì ste settimane anu frustratu cusì quelli chì insistenu chì a corte hè un casu senza speranza di ideologhi rigidi. Mentre a settimana prossima puderia bè portà alcune divisioni ideologiche accolte, u tribunale ùn li facilita micca i critichi.

U ghjustice liberale Stephen Breyer hà scuzzulatu pocu fà a pretensione chì u tribunale hè "cunservatore" è hà cundannatu e chjame per impacchjallu cù una magiurità liberale. Un gruppu liberale, "Demand Justice", hà rispostu cù publicità publicitarii chì dumandavanu a demissione di Breyer è l'avianu previstu ch'ellu risicava a so lascita. Tuttavia, Breyer ùn sembra micca discernitu à guvernà cù i so culleghi cunservatori quand'ellu ritene chì sia adattu.

In l'ultima decisione, Borden c. Stati Uniti , a linea di ghjudici era sorprendentemente nonideologica. A ghjustizia Elena Kagan hà scrittu l'opinione per i ghjudici Breyer, Sonia Sotomayor è Neil Gorsuch , cun l'accunsentu di a ghjustizia Clarence Thomas – trè ghjudici liberali è dui cunservatori chì accettanu di limità u significatu di un "crimine violentu" per i scopi di l'Attu Criminale di Carriera Armata.

A settimana scorsa, a decisione in Van Buren c. Stati Uniti era una magiurità di trè liberali è trè cunservatori. In quellu casu, a ghjustizia più anziana era Breyer; l'hà assignatu à u so cumpagnu cunservatore Justice Amy Coney Barrett , chì hà scrittu per i ghjudici Breyer, Sotomayor, Gorsuch, Kagan è Brett Kavanaugh . Ancu s'ellu era di l'altra parte in Van Buren, u ghjudice Thomas s'unì à i so culleghi liberali in Borden.

Queste decisioni seguitanu una litania di decisioni unanime da u tribunale, chì sembra invià un missaghju in u mumentu di a liberazione di e so opinioni: I ghjudici ùn regulanu micca nantu à i casi per invià messaggi à u Cungressu, ma controllanu quali casi sò accettati è quandu quelle decisioni sò liberate. Hè difficiule di ùn vede micca l'ultime settimane cum'è un tipu di "harrumph" giudiziale per e chiamate continue per l'imballaggio di i tribunali. Mentre ci aspettemu più scissione ideulogiche in uni pochi di casi à vene, sti casi riaffermanu chì ùn sò micca cusì rigidi o "spartuti senza speranza" cum'è i dirigenti democratici è altri critichi anu suggeritu.

In una op-ed per u New York Times, u prufissore di dirittu Kent Greenfield hà sustinutu chì "a Corte Suprema hè diventata troppu partigiana è sbilanciata per cunfidassi in a decisione di i prublemi più impurtanti di i nostri ghjorni". Greenfield chjama à a creazione di un tribunale custituziunale chì spuglierà a Corte Suprema di a capacità di decide nantu à tali quistioni perchè "a Corte Suprema hà bisognu di un respiro". Quellu respiru durerà solu 20 anni – solu u tempu per cambià a maggioranza di u tribunale.

Chì u destinu pò ancu aspettà a corte. A chjama à imballà u bancu d'oghje ùn hè mai stata di riforma ma di arricchimentu di l'istituzione. U presidente di u Cumitatu Ghjudiziariu di a Casa, Jerry Nadler (DN.Y.), hà dichjaratu in u 2020 chì, se i Democratici anu pigliatu u cuntrollu di u Cungressu, "u Senatu entrante duverebbe spustà subitu per allargà a Corte Suprema". L'anzianu riprisentante Joe Kennedy III (D-Mass.) Una volta hà twittatu : "Se [ Mitch McConnell ] tene un votu in u 2020, imballemu u tribunale in u 2021. Hè cusì simplice".

U prufessore di Harvard Michael Klarman è altri ùn sò micca stati sottili nantu à a necessità di imballà a corte per garantisce una maghjurità liberale immediata. Klarman hà dettu chì u tribunale deve esse cambiatu per promulgà l'agenda spazziale di i Democratici – è i Democratici ùn devenu micca preoccupassi per i Repubblicani di risponde cù u so propiu imballu di tribunale se tornanu à u putere. Infatti, hà spiegatu, u puntu di cambià u sistema hè di garantisce chì i Ripubblicani "ùn vinceranu mai altre elezzioni". Klarman hà ricunnisciutu chì "a Corte Suprema puderia abbattà tuttu ciò chì aghju descrittu", dunque a corte deve esse imballata in anticipu per permettà i cambiamenti desiderati.

U prublema hè chì u tribunale ùn coopereghja micca. Invece, u cunsensu hè statu sparatu annantu à un tribunale chì si suppone "troppu partigianu è sbilanciatu per fidà si". Apparentemente, hà sempre a vita in ella cum'è un corpu eticu chì funziona.

I ghjudici continueranu à sparte nantu à certi casi nantu à e linee ideologiche, in particulare nantu à i casi custituziunali. Hè perchè questi sò ghjuristi di principiu chì vedenu e questioni giurisprudenziali principali in modu diversu. L'Americani stessi sò spartiti ugualmente nantu à questioni chì vanno da l'abortu à i diritti di armi à l'ammissioni à l'università basate in razza. Eppuru, ancu se i Democratici gridanu male quandu cinque ghjudici cunservatori vutanu cum'è bloccu, sustenenu interamente à i ghjudici liberali chì votanu cum'è bloccu da l'altra parte di quelle decisioni. Una parte hè dinunziata cum'è pregiudiziale mentre l'altra hè celebrata cum'è illuminata.

Ancu cusì, ci sò stati unepoche di casi maiò chì trattanu di prublemi custituziunali induve i ghjudici anu francatu a linea ideologica. Infatti, sottu u ghjudice in capu John Roberts , opinioni unanime anu cuntinuatu à cresce in numeru .

Benintesa, a realtà hè raramente una barriera per i pulitici o i pundits, particularmente se i buttrei di stampa distorsionanu i registri di votu attuali di i ghjudici. Inoltre, u presidente Biden hà mancatu u curaghju puliticu o u principiu (ch'ellu avia avutu una volta cum'è senatore ) per difende a corte contr'à u so propiu partitu. Invece, hà creatu una cumissione sbagliata per appacià a dura manca. Eppuru, ancu cù i membri demucratici è un media obligante, i Democratici si trovanu di fronte à un publicu chì continua à opporsi schiacciante à l'imballu o à cambià a corte. È u tribunale ùn face micca cusì faciule parlendu inconvenientemente cum'è unu .

Sti pulitichi è pundits sò in a listessa pusizione cum'è u legisteru chì stava per fà l'autopsia un paru d'anni fà quandu u mortu hà cuminciatu à russà. Hè difficiule da ignurà. Prima di fà un'autopsia nantu à un organu ghjudiziariu sempre in vita, u publicu pò vulè ascultà a corte piuttostu chè i so critichi.

Tyler Durden lun, 14/06/2021 – 11:49


Questa hè una traduzzione automatica da l’inglese di un post publicatu nantu à ZeroHedge à l’URL http://feedproxy.google.com/~r/zerohedge/feed/~3/JqRFcu9oSHU/confounding-its-critics-supreme-court-issues-line-inconveniently-non-ideological-opinions u Mon, 14 Jun 2021 08:49:39 PDT.