Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Cumu và l'Unione Europea? Dibattitu (cun ​​Craxi è Giorgetti)

Cumu và l'Unione Europea? Dibattitu (cun ​​Craxi è Giorgetti)

Quale hè statu quì è ciò chì hè statu dettu in a cunferenza di webinar urganizata da a Fundazione Craxi per prisentà u novu numeru di a rivista "The Challenges, there is no future without memory"

"U statu di l'Unione". A pandemia hà di sicuru rottu i tabù è e custrizzione, hè dunque un'occasione chì deve esse presa in cunsiderazione, ma in listessu tempu micca à "visioni salvifichi" di e misure messe in opera, à partesi da u Fondu di Riacquistu. Perchè i prublemi di l'Unione Europea restanu tutti nantu à a tavula. I prublemi, chì "in quantu à l'Italia, necessitanu una Assemblea Costituente per i prughjetti è i trattati europei", hà avvistatu Stefania Craxi, senatore di Forza Italia, vicepresidenta di a Commissione per l'Affari Esteri di Palazzo Madama, u 26 di Novembre in una cunferenza webinar organizata da Craxi Foundation per presentà u novu numeru di a rivista "Le Sfide, ùn ci hè futuru senza memoria", diretta da Mario Barbi. Un numeru intitulatu, in fatti, "U statu di l'Unione". Sturiani, accademichi, economisti scrivenu nantu à u sughjettu, cuminciendu da Jean Paul Fitoussi cù quale a rivista hà una longa intervista. Puis discours du philosophe Corrado Ocone, de l'ambassadeur Sergio Vento, d'un autre diplomate Alessandro De Pedys, Giorgio Benigni avec Alessandro Rico, Roberto Capitale, Christian Blasberg, Marco Trotta, Federico Niglia, Francesco Marino Galeazzi, Albergo Schepisi, Matteo Giurco, Matteo Gerlini , Igor Pellicciari. Infine, cù una formula originale, vale à dì un'analisi fatta da Guido Brera, prisente à u webinar.

Un veru parterre riccu, chì hè ancu più attualizatu à a cunferenza in linea cù a presenza di u numeru dui di a Lega di Matteo Salvini, Giancarlo Giorgetti, capu straneru di u partitu. Ùn hè micca a prima volta chì Giorgetti và à e cunferenze di a Fundazione, hè quì chì hà rivelatu ch'ellu avia Bettino Craxi in u so panteone. È una parte significativa di a rivista hè dedicata à u statale sucialistu, cù una nota, accumpagnata da duie lettere di l'anzianu premier, da u direttore generale è u prucuratore speciale di a Fundazione Craxi, Nicola Carnovale, chì ramenta quandu a Spagna è u Portugallu sò entrati in a CEE. L'Europa da 10 à 12, quella Europa Meridionale, di a quale l'Italia face parte, chì per allora u Primu Ministru Craxi duvia avè una funzione strategica per un'Unione in sulidarità è cù una funzione di stabilità, ma chì dopu paradossalmente hè diventata a zona menu decisiva è in lotta cù un debitu publicu significativu. Craxi in u so eurupunisimu, senza surpresa, ricorda u senatore Stefania, "era un europessimista".

Innò à l'Eurolismu o à l'Euroortudisimu, menu di tutti à visioni "populisti giacubini", cum'è quelle di e 5 Stelle, in una visione induve ancu i valori sò dettati per noi, in detrimentu di a libertà, ma iè per e pusizioni euroanalitiche, prevene u direttore di a rivista, Barbi. È in l'interlocutori, suscitati da e dumande è l'osservazioni di Carnovale, a ricunniscenza chì i cusì detti "sovranisti" anu fattu nasce veri prublemi. Cum'è quella centrale, Barbi osserva, di "Una Europa senza statu, cù i stati nazione chì anu cedutu a suvranità à a Cummissione chì s'hè rivelata una struttura tecno-burocratica". E questu cun un Parlamentu chì ùn pò mancu decide nantu à a lege per quale hè elettu. Ma quì hè rimessu in causa ciò chì l'Italia deve fà per cambià stu statu di e cose chì a vedenu in svantaghju. Giorgetti ramenta chì "finu à avà u dibattitu puliticu hè statu superficiale, hè necessariu di alzà a pulitica è a classa dirigente" è prevene chì nè u Fondu di Riacquistu nè l'altri strumenti ùn seranu misure salvatiche, ancu se ricunnoscenu o avananu. Ma hè invece tranchante nantu à u Mes: "E non-cundiziunalità, in realtà sò rimaste, ponu esse affidate solu à una lettera di assicuranza da u cumissariu Paolo Gentiloni?".

Dunque, avemu bisognu ancu di un dibattitu puliticu più prufondu in casa nostra, una pulitica ecunomica chì rimette in circulazione a ricchezza di u nostru paese, secondu u numeru dui di a Lega Nordica. E questu, ancu per affruntà u prublema seriu di u debitu chì tocca oghje à tutti, perchè supera u PIB, ricorda Craxi, secondu a quale l'annullamentu di u debitu prupostu da Davide Sassoli , presidente di u PE, "hè forse statu liquidatu un pocu troppu prestu ". Ma u senatore Craxi ùn hà micca dubbitu nantu à una cosa, à Giorgetti chì parla di l'insuffisanza di u dibattitu nantu à l'UE, aghjunghjendu chì "ùn ci hè nè manca nè dritta", risponde "cum'è socialista cun cunvinzione in u centru-diritta" chì "invece, nò, a manca ci hè ed hè precisamente quellu chì hà abbracciatu l'Eurolirismu per fà ci scurdà di u fiascu di a so pulitica in Italia ".


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/come-sta-lunione-europea-dibattito/ u Sat, 28 Nov 2020 08:15:11 +0000.