Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Cumu i Stati Uniti è l’UE cambieranu dopu l’Afghanistan

Cumu i Stati Uniti è l'UE cambieranu dopu l'Afghanistan

L'analisi di Giuliano Cazzola

Capiscu chì in i bar di sport di a Penisula (è in i talk show di prime-time) l'analisi attuale di a tragedia afgana pò esse riassunta in pochi cuncetti: e truppe occidentali sò andate à purtà a demucrazia (eccu chì nasce a prima lite cun quelli chì attribuiscenu ogni responsabilità à l'imperialismu Yankee) è malgradu vinti anni di guerra ùn anu micca successu perchè a demucrazia ùn hè micca esportata. In verità, assai cose avianu cambiatu in e zone cuntrullate da e missioni di l'OTAN, micca solu à u livellu istituziunale, ma ancu in a normalità di a vita civile. Dopu tuttu, a prima cundizione di libertà – hà dettu un omu – hè di pensà chì u lattiere sona u campanile di a porta à e prime ore di a mattina.

E strategie geopolitiche è militari sò ricunvertite quandu hè necessariu. In i tempi recenti, e relazioni cù l'Islam anu fattu un saltu qualitativu: u terrurismu hè ancu ghjuntu in Europa. Perchè ùn capisce dunque chì in Afganistan, cum'è in tanti altri lochi di u mondu, l'Occidente ùn era più offensivu, ùn esportava micca a demucrazia in casa d'altri, ma difendia a soia.

Si dice chì l'Americani si sò stancati di esse u fliccu di u mondu, à fiancu à l'alliati chì si basanu interamente nantu à e so armi. S'ellu hè u casu, duvemu cumincià à preoccupassi è sopratuttu quelli paesi chì a pusizione di u latu dirittu hè stata garantita da e truppe americane per decennii devenu fà.

Sicondu i dati raccolti in u Rapportu di Struttura di Base di u Dipartimentu di a Difesa (l'ultima edizione dispunibile datata 2018), ci sò più di installazioni 800. Vanu da cumplessi cumposti à picculi avamposti cum'è a basa Al-Tanf in u desertu Sirianu.

E forze sò distribuite in più di 80 paesi, cù ovviamente a Germania in primu locu (più di 190 strutture) seguitata da u Giappone (circa 120), a Corea di Sud (80) è l'Italia (44). Ma questi sò i più cunnisciuti,

u Pentagonu, in fattu, omette i più sensibili: ùn ci hè micca dati per l'Afghanistan, l'Iraq, a Siria, ma ancu per i paesi cum'è Kosovo, Israele è Niger, induve à u cuntrariu sapemu chì una basa enorme per i droni armati hè stata custruitu.

A manu cù a basa – cume amparemu da e riviste di pulitica internaziunale – i spiazzamenti militari vanu inseme. E truppe americane di stanza fora di e fruntiere sò guasi 200 mila. È ancu quì, i paesi alleati storichi mantenenu e so destinazioni maiò in i so territorii: Giappone (55.000), Germania (35.000), Corea di Sud (26.000) è Italia (12.000).

Cum'è cù e strutture militari, i dati ùn sò micca trasparenti ancu per e truppe. In fattu, in i dati aperti di u Dipartimentu di a Difesa, e truppe ùn sò micca ripurtate in parechji scenarii delicati.

Questa messa in opera di forze – spieganu i spezialisti – hà un costu considerableu per i contribuenti americani. Un costu chì ùn hè mancu faciule da quantificà. D'appressu à un raportu di u think tank Rand, ci vole trà 50 è 200 milioni à l'annu per mantene una basa. U calculu generale hè ancu micca simplice.

U CBO, l'uffiziu di u Cungressu di i Stati Uniti chì si occupa di furnisce rapporti à senatori è deputati ,. Sicondu i dati di u 2016 cuncentrati annantu à circa 200 facilità chì impieganu u 90% di u persunale in serviziu, a spesa tutale era di circa 25 miliardi di dollari. Tuttavia, a figura puderia esse sottovalutata.

Sicondu u circadore David Vine, autore di u libru "Base Nation", a cifra superebbe i 50 miliardi à l'annu. Un contu à u quale, tuttavia, i fondi per l'operazioni di contingenza à l'oltremare devenu ancu esse aghjuntu, vale à dì, tutte l'operazioni militari fora di manutenzione ordinaria, quantificati intornu à 68-70 miliardi.

In u cuntestu di un impegnu cusì diffusu, onerosu è anticu, a missione in Afghanistan era diventata insostenibile? È tutta l'importanza strategica era stata persa? Un sguardu nantu à e carte sarebbe statu abbastanza per capisce l'impurtanza di quellu paese di pietre è di muntagne (è di risorse naturali impurtanti chì i Talibani ùn sanu micca chì fà perchè trovanu u cummerciu d'opiu più cunveniente)?

In i Stati Uniti ci hè sempre stata una forte tendenza isolazionista chì interrugava e relazioni cù l'Europa. Woodrow Wilson, durante a Prima Guerra Mundiale, hè statu un prutagunistu decisivu di a vittoria di l'alliati prima, di i trattati di Versailles dopu, di a riorganizazione internaziunale chì duverebbe assicurà a pace (a Lega di e Nazioni). U Cungressu ùn hà micca ratificatu i trattati è i Stati Uniti anu rinunciatu cusì à u rolu di dirigenza di u mondu dopu a guerra chì forse averia evitatu a Seconda Guerra Mundiale.

L'amministrazione di Franklin Delano Roosevelt hè stata ancu trascinata in guerra da l'agressione di u Giappone. In precedenza, Roosevelt avia riesciutu solu à uttene u Cungressu per passà a lege di "affittu è prestitu" chì permettia à a Gran Bretagna di furnisce armamenti in a so lotta solitaria contr'à a Germania nazista. Allora u principale sforzu di guerra di i Stati Uniti era destinatu à a guerra in Europa.

A pulitica di Harry Truman di "cuntenimentu" riguardava principalmente l'espansione sovietica in Europa (u trasportu aereu di Berlinu si hè rivelatu un'operazione strategica assai impurtante).

E relazioni cù u Vechju Cuntinente anu sempre caratterizatu a pulitica internaziunale di i Stati Uniti da una perspettiva isulazionista orientata avà à i principii di quella Carta Atlantica firmata u 14 d'aostu 1941 da Roosevelt è Churchill, in a baia di Terranova. No sorprendu dopu a partenza di Trump,

Biden hà fattu u so giru per l'Europa sottu a bandera di l'America hè di ritornu. Per un tragicu destinu, ùn s'hè resu contu chì u "ritornu" di l'America implicava ancu una revisione di a scelta di lascià l'Afghanistan; nè i guverni europei anu avutu l'avvirtimentu di palisà questu.

Oghje l'Europa si rende contu chì hè sempre più in difficultà in quantu à l'influenza russa è cinese; hà capitu chì l'indipendenza hè difesa cù l'armi è chì da u 1945 in poi crede chì "u travagliu bruttu" appartene à l'Americani (ùn hè micca casu chì l'anziani paesi satellitari ùn anu esitatu à aderisce à l'OTAN appena era statu pussibule per elli).

In e cancellerie hè custituita l'ipotesi di a custituzione di un esercitu europeu, cum'è se i motivi di u fiascu di l'EDC in u 1952 (da u quale nasce a prospettiva di un mercatu ecunomicu cumunu) sianu stati superati. Sembra, però, chì "quelli chì anu campatu centu anni di solitudine ùn averanu micca un'altra possibilità in a vita" …


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/come-cambieranno-usa-e-ue-dopo-lafghanistan/ u Sun, 29 Aug 2021 05:06:24 +0000.