Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Cumu è perchè a Francia urla à l’America sopra l’Australia

Cumu è perchè a Francia urla à l'America sopra l'Australia

U puntu di Enrico Martial nantu à e reazioni francesi à l'annullamentu di l'Australia di u cuntrattu di compra per sottumarini francesi in favore di quelli nucleari americani

Jean-Yves Le Drian, ministru francese di l'Affari Esteri, hà parlatu u 18 di settembre nantu à l' attualità di a sera à 8 ore nant'à France 2 è ùn hà micca minatu e parolle per cummentà l'annullamentu di l'Australia di u cuntrattu di compra sottumarinu francese in favore di quelli nucleari americani. I toni eranu forti, ma certi messaghji sò stati ancu mandati.

Per a parte di pusizionamentu, Le Drian hà dettu chì u ritruvamentu di l'imbasciadori per e cunsultazioni hè un attu simbolicu è forte, perchè " ci era bugie, ci era duplicità, una ruttura sustanziale di fiducia, ci era disprezzu ". Hè " a prima volta in a storia di i dui paesi chì un ambasciatore hè statu richiamatu ", è questu hà un significatu puliticu. A Francia hè stata infurmata solu una ora prima di l'annunziu, hà denegatu e consultazioni precedenti, ùn hà micca nutizie di scambii trà Emmanuel Macron è Joe Biden nè ne hà avutu cun Antony Blinken, u secretariu di Statu di i Stati Uniti. " Ùn pudete micca ghjucà in alleanze cusì, simu alliati, quandu avete un alliatu ùn pudete micca trattà cun tale brutalità è imprevedibilità un cumpagnu fundamentale cum'è a Francia ". U presentatore di u TG, Laurent Dehousse, hà dumandatu perchè i servizii francesi ùn ne eranu micca cuscenti, Le Drian hà rispostu chì i ministri australiani è americani stessi ùn sapianu probabilmente micca a decisione, elaborata in un " cumitatu selezziunatu ". È l'imbasciadore di Londra ùn hà micca richjamatu perchè ùn ci hè bisognu di cunsultazioni, " sapemu digià u so opportunisimu permanente ", è tandu a Gran Bretagna " hè un pocu di l'ultima rota di u carru ". In francese si dice " a quinta rota di u carru ", quella chì ùn hè micca necessariu.

In e parti più riflessive, hà postu a quistione di u tempu. Per Le Drian, u cuntrattu cù a Francia hà messu e prime consegne sottumarine in u 2030 precisamente per risponde à a pressione cinese mentre l'accordu cù i Stati Uniti, attualmente annunziatu solu, prevede una fase di studiu preliminariu di 18 mesi è hà una prospettiva di consegne à partesi da u 2040 Siccome ci hè una vera urgenza versu a Cina , è chì implica chì ci saranu dunque sottumarini americani direttamente in opera, Le Drian hà dettu chì u risultatu hè una scelta australiana, à u costu di esse più subordinatu à i Stati Uniti è di perde una parte di i so suvranità.

Rispuntendu à l'approcciu di i Stati Uniti, chì hà una dimensione militare prevalente o esclusiva, a pusizione francese è europea nantu à a Cina hè "una di cumpetizione, ancu di cumpetizione violenta, di prupone un mudellu alternativu ", ma micca in una logica militare sistematica ", ancu se qualchì volta hè necessariu aduprà mezi militari ». A Francia è l'Europa (chì trè ghjorni fà anu aduttatu una strategia per l'Indu-Pacificu ) ùn sò micca ingenui, sò assai chjaru chì a China si armeghja, chì vole chì u Mare di a Cina Meridiunale diventi internu, è u so cumpurtamentu hè cunnisciutu. Cinese à l'internaziunale.

In quantu à l'Europa, emerge da l'innocenza dopu u ritiru afganu. In Dehousse, chì hà nutatu u silenziu d'Angela Merkel, hà dettu ch'ellu ùn era micca « sicuru chì simu cusì soli in Europa. E cunversazione chì si sò svolte in l'ultime 48 ore "dicenu" ùn hè ancu finita ".

Le Drian hà ramintatu (à a televisione ancu à l'Australiani) chì i patti devenu esse rispettati cù e so clausole, chì a Francia ùn hà ancu ricevutu a richiesta scritta prevista per finisce l'accordu, chì hè di tippu intergovernativu, dunque micca solu economicu. Industriale. Una discussione deve principià in 12 mesi, cù l'atti conseguenti in 24 mesi.

Le Drian hà tenutu l'OTAN fora di stu scontru, pusendu lu in un altru tavulinu, ma cunnessu à ste tensioni. Per u ministru francese, u novu cuncettu strategicu serà presentatu à u summit di Madrid in u 2022, ma sti fatti anu da influenzallu, è hè per quessa chì l'Europa averà bisognu di a so propria bussula.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/come-e-perche-la-francia-sbraita-contro-america-australia/ u Sun, 19 Sep 2021 08:09:16 +0000.