Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Cumu cambierà e regule di u debitu di l’UE?

Cumu cambierà e regule di u debitu di l'UE?

Chì hè u rapportu "A riforma di e regule fiscali di l'UE: se micca avà, quandu?" di Intesa Sanpaolo nantu à u futuru ecunomicu talianu. L'analisi di Giuseppe Liturri

Qualche ore dopu à a cunferma assai attesa d'Emmanuel Macron à a testa di a Republica – invece di sminticà nantu à a melassa indigerita chì trascina da i media chì acclascia per a vittoria di u bè nantu à u male – hè ora di capisce u travagliu chì hè in corso. u situ di riforma.e regule di u bilanciu chì seranu decisive per l'avvene di u nostru paese.

À questu scopu, simu aiutati da un travagliu eccellente da u centru di studiu è di ricerca Intesa Sanpaolo, intitulatu " A riforma di e regule fiscali di l'UE: se micca avà, quandu?" . Il s'agit d'un dossier sur lequel l'actuelle presidenza française avait mis de grandes espérances, espérant qu'il en soit un résultat clé du semestre qui s'achève en juin. Dopu hè vinutu u rallentamentu ecunomicu à a fine di u 2021, seguitu da a guerra in Ucraina è avà hè assai prubabile chì u cantiere resterà apertu per almenu i prossimi 12 mesi. Cù a speranza di applicà e novi regule da u 2024, mentre chì a clausola di salvaguardia di u Pattu di Stabilità deve esse sempre in vigore da u 2023.

L'economisti Intesa Sanpaolo anu fattu un esercitu interessante. Hanu esaminatu e diverse pruposte di riforma fatte in l'ultimi mesi da diversi centri di ricerca europei è think tanks è identificanu un terrenu cumuni in a pruposta per una regula nantu à a crescita di a spesa publica nominale.

È digià nantu à questu puntu – in mette in risaltu i punti di forza è debule di sta nova regula – u documentu ci dà una verità interessante: finu à quì avemu statu guidatu (hè un understatement) da regule chì avianu solu difetti.

U Pattu di Stabilità, in vigore da u 2012 à u 2013 in a so versione riformata, era pro-ciclicu (vale à dì, impone taglii durante una recessione, aggravendu a malatia ch'ella era destinata à curà), cumplessu in l'applicazione, basatu annantu à numeri inosservabili ma solu stimabili ( cum'è l'output gap è u deficit strutturale), investimenti pocu trasparenti è depressi.

Peccatu chì stu sistema da u 2012 à u 2019 hà fattu un dannu enormu à l'Italia, custretta à scaccià à i tassi di crescita asfissiati, senza chì nimu si scusessi mai. Ma guardemu à u futuru.

A nova regula duveria prevede chì a crescita di a spesa publica nominale deve esse permessa in relazione à trè variàbili:

  • U tassu di crescita di u PIB potenziale
  • Inflazione prevista
  • A vitezza di riduzzione di u debitu chì supera u livellu di destinazione, chì agisce cum'è un frenu.

È hè questu ultimu paràmetru chì hè a chjave di tuttu. L'ecunumia ùn oculte micca chì a nova regula " ùn annulerà micca a necessità di un sforzu significativu di cunsulidazione per i paesi à altu debitu" è chì " u percorsu di cunsulidazione necessariu puderia esse ancu più strettu di quellu implicitu in e regule di u debitu attuale di u Pattu di Stabilità è A crescita " . Per questu scopu, " parametri decisivi è a rapidità di l'aghjustamentu " saranu.

In fatti, hè vera : puderemu sbarazzarsi di parechji difetti di e regule attuali è cunziddi chì a spesa publica deve esse assunta nette di (alcuni) spese d'investimentu è nette di i cosiddetti stabilizzatori automatici (per esempiu, u fondu di redundancy). ), avariamu dunque menu prociclicità.

U risultatu di a simulazione nantu à i cunti publichi italiani derivanti da l'applicazione di sta regula hè interessante. Di sicuru, in i prossimi anni, averemu più spaziu fiscale per a manuvrabilità ch'è no averiamu cù e vechje regule. Ma u prublema di rimbursà u debitu hè solu imbuttatu in u tempu, è ancu ripropostu cù più durezza.

È finiriamu da a padella nantu à a parrilla, perchè " un limite troppu strettu à u cunsumu publicu puderia esse contraproducente, soprattuttu s'ellu si riflette in cumpunenti di spesa currente cum'è a salute è l'educazione ", cuncludenu l'economisti.

Ma ancu nant'à sta piattaforma di negoziazione, u timore spressu da u studiu hè chì " l'arrivu à un accordu ùn pare micca da esse fattu per scontru è, in casu chì e differenze trà i paesi devenu esse incurabili, pudemu assistisce à una cunferma di l'accordu. regule esistenti chì in u passatu anu, però, un certu gradu di flessibilità hè permessu " .

In vista di sti cunclusioni di u studiu, appare assai più chjara l'approcciu assai prudente utilizatu da Mario Draghi è Daniele Franco in traccia di u percorsu di l'evuluzione di a finanza publica sin'à u 2025. I figuri previsti sò in fatti cumplettamente cumpletu cù l'indicazione u Pattu di Stabilità, cum'è s'ellu ùn era micca suspesu. In fatti, hè rispettata a regula di a crescita di a spesa publica – chì esiste dighjà è da esse riformata per l'avvene – è l'obbligazione di avvicinà l'ughjettu à mediu termine hè rispettata in una misura di almenu 0,5% di u PIB annu. .' annu.

In corta, ci hè assai pocu per esse soddisfatti, ancu s'ellu hè un avanzu apprezzabile. Mentre u debitu publicu hè u diavulu per esse ridutta versu l'ugettivi chì ùn sò micca ancorati da a realità è a crescita è l'impieghi seranu una cunsequenza pussibule, ci saranu solu prublemi per l'Italia.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/riforma-regole-fiscali-ue-debito/ u Tue, 26 Apr 2022 05:19:03 +0000.