Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Cumu a transizione energetica hè veramente andata. L’analisi di Clò

Cumu a transizione energetica hè veramente andata. L'analisi di Clò

I numeri di a Rivista Statistiche di l'Energia Mundiale ci dicenu chì a transizione energetica ùn viaghja micca cum'è descritta è sperata. L'analisi di Alberto Clò per Rivista Energia

A liberazione di a nova edizione, a 73a, di a Rivista Statistiche di l'Energia Mundiale preparata oghje da l'Istitutu Energeticu (ieri da BP), cù dati aghjurnati à 2023, custituisce a prova di ciò chì hè sustinutu, speratu è previstu in u mondu. sistema di energia. Serve à capisce, in essenza, s'ellu a narrativa dominante di e cose cum'è spressione da l'Agenzia di l'Energia di Parigi hè vera o micca – secondu chì a transizione energetica prucede à piena velocità, grazia à a crescita percentuale multi-cifri di e rinnovabili in modu chì A fine di i fossili si pò dì chì hè imminente – o ancu da a COP 26 induve u slogan chì cunsignava u carbone à a storia hè natu.

Eppo pocu o nimu di questu emerge da l'ultime Statistical Review .

U cunsumu energeticu glubale hè cresciutu di 2% in 2023, significativamente sopra à a crescita annuale media di 1,4% in a dicada 2013-2023. Ci era dunque un’accelerazione di u cunsumu, è micca un rallentamentu cum’è pudete leghje, interamente per via di u saltu di 4,3% in i paesi micca avanzati paragunatu à una calata di 1,6% in quelli avanzati.

A dumanda di energia hè in crescita è, in termini assoluti, sò ancu i combustibili fossili è cun elli l'emissioni

L'energia resta dunque un propulsore fundamentale per a crescita è u prugressu di e populazioni povere di u mondu. Sò stati principarmenti i carburanti fossili chì l'anu soddisfatti, cù una parte di u 81,5% di u cunsumu tutale in u 2023, solu 0,4 punti in quantu à u 81,9% in u 2022.

transizione

Numeri in manu, à questa velocità a transizione energetica – cù a transizione tutale da i combustibili fossili à e rinnovabili – duverà più di un seculu.

In termini assoluti, ciò chì importa quandu si vede l'emissioni, l'emissioni di fossili anu aumentatu da 1,6%.

A prima fonte d'energia cunsumata in u mondu resta u petroliu chì hà cunsulidatu a so parte à u 31,7% l'annu passatu, mentre chì a seconda fonte, u carbone, hà crisciutu in termini assoluti mentre mantene a so parte sostanzialmente stabile à 26,5%.

U risultatu di sti tendenzi hè l'aumentu di 2,1% in l'emissioni glubale di carbonu attribuibile à l'energia – u bilanciu nettu trà una diminuzione di 3,2% in u mondu avanzatu è un aumentu di 4,5% in u mondu emergente è poviru – chì hà purtatu u so aumentu in a dicada 2013. -2023 à 8,3%.

transizione

Investisce induve l'emissioni sò in crescita

In cunsiquenza logica, ci vole à intervene è invistisce soprattuttu induve l'emissioni sò in crescita : u cuntrariu di ciò chì succede cù u 85% di i cosiddetti investimenti verdi fatti in u mondu avanzatu cù una grande parte in Auropa malgradu a so emissioni dicrescenti cuntabili. solu 7% di quelli glubale.

Investimenti chì in cunseguenza registranu una produtividade (menu emissioni / unità investita) chì hè assai più bassu di quella chì seria registrata operandu in u mondu poviru.

A panacea per ogni male hè stata identificata in e rinnovabili, destinate principarmenti à a generazione di l'electricità, cù una putenza chì hè prevista à triplicate à a fine di a dicada cù un investimentu di 1.550 miliardi di dollari più altri 720 per adattà e reti elettriche .

Solu in questu modu seremu nantu à una linea coherente cù l'ughjettu di 1,5 ° C chì hè attualmente completamente fora di portata.

A crescita di l'electricità rinnuvevule hè soprattuttu cuncentrata in i paesi avanzati induve, però, a dumanda di l'electricità hè in calata – in 2023 da 2,4% è 1% rispettivamente in Europa è in i Stati Uniti – contr'à un aumentu di 5% in zone relativamente povere.

Una parte di l'aumentu di e rinnovabili in a so generazione di energia elettrica tutale hè dunque attribuita à a so dumanda più bassa.

Morale di a storia: assai hè investitu induve ùn hè micca necessariu è pocu induve hè necessariu (vede l'analisi di Enzo Di Giulio, Net zero: investimenti verdi esistenu, ma mancanu u mira ).

A transizione energetica ùn viaghja cum'è hè dipinta

U 60% di u fornimentu di l'electricità hè sempre generatu da i combustibili fossili cù e rinnovabili novi cuntribuiscenu à circa 16% grazia à l'investimenti verdi assai grandi fatti in l'ultimi anni è previsti per ghjunghje à 2 000 miliardi di dollari per a prima volta à a fine di u 2024, circa u doppiu di quelli in 2024. i fossili.

Chì cunclusioni ponu esse tratte da u rapportu assai utile preparatu da l'Istitutu di l'Energia?

À u mo parè, u principale hè chì e cose ùn viaghjanu micca cum'è si dicenu: dimustrà l'inefficacità di e pulitiche climatiche, cum'è dimustratu da Di Giulio è Migliavacca nantu à ENERGIA 3.23 , in particulare in quantu à a riduzione di emissioni chì avissiru è deve esse rializatu.

Ancu in l'Europa virtuosa, cum'è emerge da u rapportu di ghjugnu nantu à l'Obiettivi climatichi Naziunali di E&T : cum'è e cose stanu, hè impussibile di ghjunghje l'obiettivu di riduzzione di emissioni di 40% stabilitu per a fine di sta dicada.

transizione

Per curreghje una trajectoria fora di cuntrollu, duvemu, prima di tuttu , piglià a nota di i sbagli chì sò fatti, à partesi da a distribuzione giugrafica di l'investimenti, chì deve esse realizatu soprattuttu in i paesi micca avanzati chì sò interamente. rispunsevuli di l'aumentu di l'emissioni glubale. Cuntinuà à invistisce induve l'emissioni sò più calate – in i paesi avanzati – hè inefficiente è assai costu per l'ecunumia.

Siconda , sia cuscenti chì ùn hè micca alzendu a barra di l'ugettivi è allargendu l'orizzonte di u tempu chì a so rializazione hè facilitata. U timing di a decarbonizazione hè diversu da quellu chì finu à avà sperava è cunsideratu fattibile. Hè megliu piglià a nota realisticamente di questu è intervene cù azzioni chì sò più raziunali, efficaci è pragmatiche.

Insistendu à dì à e cose cumu vulete chì andassinu è micca cumu si vanu in realtà hè inutilmente cunfortu.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/energia/transizione-energetica-realta-clo/ u Sat, 17 Aug 2024 04:39:56 +0000.