Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Cù e regule di Bruxelles, l’ecunumia europea ùn serà mai capace di curriri cum’è quella americana

Cù e regule di Bruxelles, l'ecunumia europea ùn serà mai capace di curriri cum'è quella americana

"L'ecunumia europea pò mai sperà di cumpete cù i Stati Uniti?", dumanda à u Financial Times. A risposta hè no. Quì perchè. U cumentu di Liturri

"L'ecunumia europea pò mai sperà di cumpete cù l'economia di i Stati Uniti?" hè u titulu di un analisi detallatu chì occupa una pagina intera in u Financial Times d'oghje.

Una quistione chì pareva retorica ghjustu da u titulu, perchè a risposta hè micca.

Partendu da i risultati, è dopu vultà à e cause, oghje ci hè un abissu trà e duie zone. Un fattu sopratuttu : paragunatu à u nivellu pre-pandemicu, u PIB di i Stati Uniti hà crisciutu da 8,7%, più di duppià a modesta crescita di 3,4% arregistrata in l'Eurozona. U redditu per capita à a parità di putere di compra hè di circa 30% più bassu di quellu di i Stati Uniti. A chjave si trova in u livellu di l'investimentu, in particulare in tecnulugii digitali avanzati, induve i Stati Uniti anu battutu record in termini di brevetti depositati. Comparatu à u nivellu di pre-pandemia, a crescita di l'investimentu d'oltremare era di 8%, mentre chì in a zona euro simu sempre à -4%.

U livellu bassu di cunfidenza di i cunsumatori, l'investimenti publichi è privati ​​languishing (a manu cù un altu tassu di risparmiu), un mercatu di travagliu stagnante, sò i primi causi chì sò listati. È a produtitività hè u riflessu fidu di u gap d'investimentu: in i Stati Uniti si corre, in l'eurozona stagna.

E suluzioni: investisce in intelligenza artificiale . Facile, cumu ùn avemu micca pensatu prima? À u Ft ùn anu micca paura di scaccià in l'anecdoti di u bar di sport quand'elli citanu l'esempiu di un "chatbot" chì aiuta Siemens à risolve i prublemi di funziunamentu di a machina. Hè una vergogna chì u capu di Microsoft Europe prupone tutta sta maraviglia, "forse" in un ligeru cunflittu d'interessi.

Ùn ci risparmianu mancu a solitu vechja storia di e grande cumpagnie chì investenu in a ricerca è u sviluppu, mentre chì e medie-picculi sò sempre à u mumentu di a scuperta di a rota.

Dopu, pianu pianu, ghjunghjenu à a « scuperta di l'America » (littiralmenti) : u deficit/PIB in l'USA hè pocu più di u doppiu di quellu di l'Eurozona (in u 2024 6,5% contr'à 2,9%) è prumetti di stà intornu à 6. -7% in l'anni à vene, mentre chì in l'Eurozona andemu versu un periodu di cunsulidazione di u bilanciu. Allora ancu menu investimentu publicu, salvu chì ùn vulemu pensà à taglià l'educazione, l'assistenza sanitaria è e pensioni.

Un'ecunumia strutturalmente basata nantu à a moderazione salariale è à u tagliu di u cunsumu privatu è di a spesa publica, fundata da i dui lati di a listessa munita di risparmiu è d'exportazioni elevate, puderia solu prisentà una fattura assai alta. Ricette chì in l'anni 1920 necessitavanu di regimi dittaturali in Italia è in Germania per a so applicazione è chì ci anu sbulicatu in una crisa assai dura, cù u tragicu epilogu di a Siconda Guerra Munniali. Quandu u cunsensu hè cascatu, perchè nimu hà cridutu in questu, allora hè vinutu a coercizione di e dittature.

È, dopu à circa un seculu, simu sempre quì, cù a gap Eurozone-USA chì hà cuminciatu à apre à u principiu di u millenniu. Un periudu ind’è ch’ùn si ricurdamu micca avvenimenti particularmente rilevanti da un puntu di vista ecunomicu o, forse, ci ne ricurdemu troppu bè.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/confronto-economia-ue-usa-regole/ u Tue, 14 May 2024 06:09:19 +0000.