Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Cop26: fatti, parolle è ipocrisia

Cop26: fatti, parolle è ipocrisia

Chì serà discutitu à a COP26 ? L'analisi di l'economistu espertu in energia Alberto Clò pigliata da Rivista Energia

U 26th Cop si terrà da l'1 à u 12 di nuvembre in a cità più grande di Scozia, Glasgow.

I Cunferenze di i Partiti sò stati stabiliti in u 1992 à a Cumita di a Terra in Rio de Janeiro chì hà purtatu à a firma da 197 Stati di a Cunvenzione Quadru di l' ONU per u Cambiamentu Climaticu (UNFCCC).

U Trattatu ùn hà micca stabilitu limiti obbligatori è legalmente vincolanti à i Stati individuali per riduce l'emissioni di gasi di serra, ma hà previstu a pussibilità chì i partiti firmatari puderanu aduttà più atti chì introducenu limiti obligatorii in cunferenze annuali specifiche – i Cops.

Ciò chì hè accadutu à a COP3 in u 1995 chì hà vistu a firma di u Protocolu di Kyoto chì hà impegnatu i firmatari – in particulare l'Europa, ma micca i Stati Uniti è a Cina – per riduce l'emissioni. È soprattuttu in a COP21 di u 2015 cù a firma di l'Acordu di Parigi cù l'impegnu di quasi tutti i paesi di u mondu per riduce l'emissioni per cuntene u riscaldamentu in almenu u limitu di 2 ° C.

Tuttavia, nisun fattu cuncrettu seguitatu cusì chì l'emissioni glubale cuntinuavanu a so crescita. I COP successivi ùn anu fattu alcun prugressu, cumpresu l'ultimu in Madrid in 2019.

L'aggravamentu di u cambiamentu climaticu, cum'è attestatu da u recente VI Rapportu di l'IPCC ; i grandi piani implementati da l'Unione Europea finu à a recente pruposta Fit for 55 ; l'impegnu di parechji paesi per ottene a neutralità cumpleta di carbonu à a mità di u seculu; l'emergenza di parechji segni chì i guverni, l'imprese, i cunsumatori piglianu a minaccia di u clima assai più seriu chè in u passatu; tutti questi elementi anu purtatu à l'assignazione di grandi speranze à a COP26 in Glasgow, presieduta da a Gran Bretagna cù una co-presidenza italiana. Dui aspettative in particulare.

Prima, chì i paesi chì anu dichjaratu ch'elli s'impegnanu à ghjunghje l'obiettivu net-zero li traduce in modu efficace in decisioni concrete, vale à dì in misure legislative. Per ghjunghje l'ughjettu, l'emissioni deve esse ridutte di 45% da 2030 (in paragunà à 2010) è dopu à zero.

Siconda, chì per questu scopu i paesi firmatari di Parigi aghjurnà i so piani naziunali in linea cù l'ugettivi tandu firmati. À u principiu di uttrovi, cum'è riportatu da Enzo Di Giulio , 113 di i paesi 191 (rispunsevuli di 49% di l'emissioni glubale) avianu prisentatu i so piani aghjurnati, cù a previsione di una riduzione di e so emissioni da 2030 da 12%.

In ogni casu, tenendu in contu i restanti 78 paesi (o 51% di l'emissioni glubale) l'emissioni sò previste per cresce di 16%. A speranza hè in cunclusione chì i paesi ritardati (cumpresa a Cina decisiva) puderanu allineà cù l'ugettivi stabiliti da l'altri paesi.

"Parigi – cunclude Di Giulio – ùn hè ancu capaci di cambià a pente di a curva". Per d 'altra banda, a currezzione hè diventata sempre più cumplessa cù i costi marginali in crescita progressiva, postu chì ùn hè micca abbastanza per fucalizza solu in rinnuvevuli è efficienza.

Dice questu, a quistione hè se l'aspettattivi chì sò stati alimentati versu a COP26 sò realistichi o micca. Sia in sustanza marcarà un cambiamentu di ritmu efficace è un puntu di svolta decisivu in l'azzione di i stati individuali.

Aiò, aghju paura di micca. Per una causa decisiva : a crisa energetica assai seriu chì affligge u mondu sanu è di quale ùn pare micca esse piena cuscenza. A so gravità – carenza di furnimentu di energia, in particulare metanu; splusione di i so prezzi chì anu infettatu quelli di l'electricità; risichi chì a ripresa ecunomica hè affettata da – anu incitatu a maiò parte di i paesi à aduttà decisioni opposte à quelli chì sò coerenti cù l'ugettivi di limità u riscaldamentu.

Ci vole à sperà ch'elli si dimustraranu pruvisorii, secondu a durata di a crisa, ma u fattu ferma chì i guverni anu rinunciatu subitu à e pusizioni ch'elli avianu sustinutu sin'à avà.

Questu hè accadutu in Cina cù l'intenzione espressa da u presidente cinese Xi Jinping per riviseghjà i piani per riduce l'usu di carbone è i tempi è e carte stradali per ottene a neutralità cumpleta di u carbonu da u 2060.

Hè ciò chì hè accadutu in Gran Bretagna, chì ùn hà micca esitatu à cumpensà i venti bassi è a carenza di metanu per riavvià i vechji pianti di carbone. Ditto in Germania chì hà aumentatu u so usu di carbone da 30% -40%.

Hè ciò chì hè accadutu in i Stati Uniti induve u presidente Joe Biden hè statu obligatu da u Cungressu à dimezzà l'enormi risorse previste in a prestazione "Building Back Better" sacrificendu a maiò parte di u "Clean Electricity Performance Program".

A lista cuntinueghja. Tutti i guverni, cumpresu quellu talianu, anu intervenutu dopu per riduce l' aumentu di e bollette di l'electricità o di u metanu cù soldi publichi, rendendu a pussibilità sperata di elevà i livelli di u prezzu di u carbone estremamente improbabile .

In breve: primum vive deinde philosofari . I rapprisentanti di tutti i paesi si prisentanu, alcuni più o menu, in Glasgow à mani viote, ancu s'ellu hè faciule predichendu ch'elli riaffermaranu stancamenti i so impegni, forse solu inadempiuti.

Infine, una riflessione chì avemu digià suscitatu à l'epica di Katowice . Chì i COP, in più di buttigli di plastica è forse inevitabbili voli (salvo chì ùn participate da casa), sò diventati una passerella allegra cù balli è cuncerti, strette di mani è sorrisi , hè grottescu è ipocrita di fronte à a gravità di a situazione chì hè denunziatu quì.

(Estrattu di un articulu publicatu nant'à magazineenergia.it ; quì l'articulu sanu)


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/energia/cop26-fatti-ipocrisie/ u Mon, 01 Nov 2021 09:53:30 +0000.