Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Ciò chì i banche facenu dopu à a nova imposta nantu à i profitti extra. Liturri parla

Ciò chì i banche facenu dopu à a nova imposta nantu à i profitti extra. Liturri parla

Impositu nantu à i profitti extra di i banche: hè cusì chì l'istituzioni di creditu agiscenu dopu à i cambiamenti di u guvernu. Cunversazione cù Giuseppe Liturri, contabile è espertu di finanza

Giuseppe Liturri è un Dottore Commercialista esperto in finanza, pianificazione e controllo e si è laureato in Economia all'Università Bocconi di Milano. Collabora cù Start Magazine è La Verità . In questa entrevista publicata in Policy Maker , spiega tuttu ciò chì u guvernu hà sbagliatu in u casu di l'impositu di prufitti extra di u bancu.

Liturri, u luni in Start Magazine hà scrittu annantu à u flop sensazionale di l'esecutivu nantu à l'impositu nantu à i profitti extra di i banche. Cumu hè statu cuncipitu u tributu ?

À l'origine, 40 % de la croissance du marge d'intérêt 2023 par rapport à celui de 2021 (aumenté de 10 %) devait être versé, ou, s'il était plus élevé, 40 % de la croissance du marge d'intérêt 2022 par rapport à celui de 2021 (aumentée). da 5 %). U tettu hè statu stabilitu à 0,10% di l'assi totali di u bilanciu. A logica ecunomica sottostante era chì quella crescita di u marghjenu di l'interessu era stata inflata "immeritatamente", vale à dì sfruttendu una disfunzione particulare di u mercatu chì permetteva à i banche di aumentà i tassi di prestitu senza a necessità di aumentà ancu i tassi di prestitu perchè eranu overflowing with depositi è finanziati abbundante. da u BCE.

Cumu hè accadutu i cambiamenti?

Una sola emenda, presentata da u guvernu, chì era digià cunvertita in u Senatu à a fine di settembre, era abbastanza per intruduce u dirittu di ùn pagà micca a quantità dovuta, vale à dì 40 di u più grande margine d'interessu per 2023 paragunatu à 2021 (aumentatu di 10). %), à condition qu'il ne dépasse pas 0,26 % des actifs pondérés en fonction du risque, c'est-à-dire moins les obligations gouvernementales. Serà abbastanza chì in u 2024, quandu u bilanciu 2023 hè appruvatu, una parte di quellu prufittu uguale à almenu 2,5 volte l'impositu potenziale dovutu sia attribuita à una riserva non distributable.

Chì succede per e finanze pubbliche ?

Nisun centesimu ghjunghjerà à e casse statali. Perchè questu hè u scenariu più prubabile. Perchè un bancu chì hè forte in termini di capitale o cù prufitti altimi ùn avarà micca prublema di mantene a so pulitica di distribuzione di dividendi invariata è, à u stessu tempu, stabilisce a riserva di "condutta sicura". Allocate ancu riserve è prufitti di l'anni precedenti per questu scopu.

Allora chì facenu i banche ?

Qualessu amministratore seria cusì ingenu da pagà milioni d'euros, sottraenduli da l'attivu di a banca, quandu unu di i motivi per chì i banche cuntestavanu l'impositu hè precisamente a necessità di rinfurzà a so basa di capitale ? Chì prubabilmente farà, senza soffrenu alcuna ripercussioni nantu à a distribuzione di dividendi, chì sò quantunque pussibule per una banca solida, secondu i piani pri-stabiliti. I banche cù capitali debuli seranu ancu più inclinati à ùn pagà per rinfurzà a capitale di u bancu. In questu casu, u direttore chì decide di pagà l'impositu seria ancu espunutu à lagnanza di l'azzionisti, per un cumpurtamentu imprudente chì dannu a solidità di a capitale di a banca, per distribuisce dividendi.

E perchè ? Era veramente solu "un sole di a mità d'aostu", cum'è definite in u vostru articulu?

L'offensiva mediatica cundotta da i banche era impressiunanti. Ancu s'è ùn avemu mai apparsu in persona (l'ABI hà parlatu per a prima volta in una audizione parlamentaria di settembre), avemu pussutu leghje tuttu è di più in i ghjurnali taliani è internaziunali. Per ottene l'ughjettu di riduzzione di l'impositu, i bonds di u guvernu sò stati messi in quistione, di quale i banche sò ovviamente grandi titulari, suggerenu danni chì ùn anu micca raghjone per esse.

Perchè u prufittu extra per i banche hè stata creata nantu à u costu (i tassi d'interessu nantu à i dipositi sò stati fissi à cero) è micca in u latu di i rivenuti (chì invece prontamente adattatu à l'aumentu di i tassi da u BCE). L'annunziu di un impositu cusì delicatu nantu à un settore cum'è u settore bancariu chì hè ancu più sensibile chè u settore energeticu è poi essenzialmente retrocede pare veramente l'effettu di un colpu di sole. Ùn possu truvà un simile più adattatu.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/tassa-extraprofitti-banche/ u Sun, 15 Oct 2023 07:05:12 +0000.