Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Ciò chì cambierà veramente dopu a tregua Hamas-Israele

Ciò chì cambierà veramente dopu a tregua Hamas-Israele

In i primi passi di a presidenza di Biden, l'Iran è u Hamas anu vistu l'occasione di sorte da u cantu induve Trump li avia chjusi è ripurtà a dinamica di a pulitica regiunale à l'anni Obama. Analisi di Federico Punzi per u ghjurnale Atlanticu

Finalmente hè ghjuntu. Un cessate u focu unilaterale dichjaratu da e duie parte simultaneamente, à l'iniziativa egiziana.

Sicondu alcune analisi, Netanyahu, chì avia rifiutatu l'appelli di u presidente americanu Biden, era cunvintu da a pusizione di u capimachja centristu Yair Lapid, à quale u presidente Rivlin hà incaricatu u mandatu di furmà u novu guvernu, dopu u primu tentativu fallitu da Netanyahu stessu. . Cusì ancu per ragioni di pulitica interna u primu ministru in uscita, per parechji osservatori à a fine di a linea, sarebbe statu induttu à piantà.

U scrittu narrativu è puliticu-diplomaticu di u cunflittu hè sempre listessu. Agressione senza pruvucazione contr'à Israele ( cum'è avemu vistu , a disputa per Sheikh Jarrah hè solu un pretestu), centinaie di missili partenu da Gaza nantu à i centri di populazione israeliani: indifferenza sostanziale. Reazione israeliana, incursioni mirate nantu à pusizioni di lanciamentu, depositi è dirigenti terroristi, i so nemici sò nantu à e corde è presentanu un numeru crescente di vittime civili, causate da elli stessi (è in ogni casu micca accertabili): chjamate per a de-escalazione ghjunghjenu, per fermà a viulenza, strettamente "da e duie parte" , è a "pressione" per un cessate u focu.

Parechje volte, per guasi una settimana, i Stati Uniti anu avutu à bluccà l'abbozzu di dichjarazioni di u Cunsigliu di Sicurezza di l'ONU chì ùn anu mancu menzionatu i più di 4.000 razzi sparati da u Hamas è da a Jihad Islamica Palestinese versu e cità israeliane.

Ma à a fine, l'amministrazione Biden hè cascata in a trappula abituale: u dirittu d'Israele à l'autodifesa hè ribattutu cum'è una premessa in ogni dichjarazione, ma in fattu hè nigatu quandu Ghjerusalemme hè dumandata di piantà appena cum'ella cumencia à colpi. i so assaltanti, duie urganisazione terruriste.

Quandu un edifiziu in Gaza chì ospitava ancu l'uffizii di certi media, cumpresi l' Associated Press è Al Jazeera , hè falatu u passatu scorsu sottu l'incursioni israeliane, u secretariu di Statu americanu Anthony Blinken hè intervenutu, dumandendu fermamente "chiarimenti" in Ghjerusalemme, cum'è s'ellu ùn sapia micca chì una di e tattiche più abominabili (è cunnisciute) di Hamas hè precisamente quella di aduprà civili, preferibilmente zitelli o ghjurnalisti, cum'è scudi umani, nascondendu pusizioni è centri di cumandamentu in e zone residenziali; è cum'è s'ellu ùn sapia micca chì in l'anni Israele hà perfeziunatu e tecniche per avvisà i civili bellu nanzu à l'ubbiettivi chì stanu per esse colpiti, per dà li tuttu u tempu à fughje in securità, accettendu chì ancu u nemicu i cumbattenti riescenu à fughje purtendu materiale cun voi. Sistemi cusì raffinati è affidabili chì, cum'è averete forse rimarcatu da e immagini di l'ultimi ghjorni, i Palestinesi stessi sò posti à qualchì centinaia di metri di distanza per filmà u mumentu quandu e bombe israeliane anu colpitu u so target. Fideghjanu e dichjarazioni d'Israele più cà i media internaziunali …

Stu scrittu – per quale hè quandu Israele reagisce è i so nemici sò in guai chì e pressioni per un cessate u focu aumentanu – finiscenu sempre per oscurà una verità chì duverebbe invece esse tenuta in u più altu rispettu, sia puliticamente sia in i media: Hamas è Jihad Islamica Palestiniana hà iniziatu stu cunflittu, cum'è l'altri in u passatu, lancendu missili principalmente fabricati in Iran, o fabbricati cù cumpunenti è sapè fà iraniani. È l'arma più grande chì Hamas hà contru Israele hè l'indignazione internaziunale per e vittime civili, chì usa cinicamente cù l'aiutu di i media internaziunali.

Hamas hà di sicuru pagatu un prezzu assai altu, ma cum'è in altri tempi ùn hè micca sradicatu, à u cuntrariu hà ottenutu a vittoria pulitica ch'ella circava, dimustrendu d'esse l'unica fazione palestinese à avè a vuluntà, è a capacità, di colpisce Israele è luttà per Ghjerusalemme, per a muschea al-Aqsa è per l'arabu-israeliani.

Fonti militari israeliani dicenu chì più di duie decine di fabbriche di missili in a Striscia di Gaza sò state distrutte in i razzii, ma stimanu chì i terroristi anu sempre millaie di missili è, soprattuttu, e capacità tecniche, grazie à l'aiutu di l'Iraniani, per cumincià riempie i so arsenali appena cessanu l'ostilità.

Israele hà u duvere di difende i so citadini è prova à falla evitendu un raid terrestre, chì aumenterebbe drammaticamente u numeru di vittime da e duie parte. Ma per chì a so difesa sia efficace, i colpi aerei devenu esse capaci di durà u tempu necessariu. È u ghjudiziu hè di a direzzione pulitica è militare israeliana.

L'errori di l'amministrazione Biden mettenu in periculu Israele duie volte: incuraghjendu i so nemichi à fà greva è impediscendulu efficacemente di annientà e minacce dirette à a so securità.

Avemu parlatu di u mutivu puliticu di Hamas, ma ùn si pò immaginà chì un attaccu cusì impurtante ùn abbia ricevutu u lume verde da Teheran. L'Iran – ricordemu – cuntrolla direttamente u Jihad Islamicu Palestinianu, una emanazione di u Pasdaran, è hè u principale sponsor di Hamas. "I razzi chì usamu per martellà Tel Aviv, e nostre armi, i nostri soldi è u nostru cibu, sò tutti furniti da l'Iran", hà dichjaratu Ramez Al-Halabi, ufficiale di a Jihad Islamica Palestinese.

Unu di l'ubbiettivi di u regime iranianu per via di stu cunflittu hè di distrughje l'Acordi Abrahamici, u prucessu di pace lanciatu l'annu scorsu trà Israele è parechji stati arabi. Perchè in elli un potenziale frontu arabo-israelianu unitu stava emergendu contr'à e so ambizioni egemoniche in a regione è perchè rapprisentanu una negazione fattiva di l'ipotesi chì a questione palestinese hè u principale ostaculu per a pace è a cooperazione righjunali, un locu cumunu di comodità. in u Mediu Oriente è in l'Occidente, chì Teheran hà sfruttatu per decennii per aumentà a so influenza.

In qualchi settimana, l'amministrazione Biden hà mandatu messaghji chì incuraghjenu i nemici d'Israele: hà apertu senza precondizioni – anzi, malgradu l'attacchi di e milizie iraniane pro-iraniane à e forze americane – per vultà à l'accordu nantu à u prugramma nucleare iranianu (JCPOA ); fondi restituiti senza cundizione per l'urganisazioni palestinesi, suspesi da Trump, ritardendu a prima telefonata à u primu ministru israelianu Netanyahu; hà annullatu, dinò incondizionalmente, a designazione di i Houthis cum'è gruppu terrorista, introdotta da l'amministrazione Trump, ignorendu e preoccupazioni di u Cunsigliu di Cooperazione di u Golfu per l'attacchi à l'Arabia Saudita.

Qualchi ghjorni dopu, i Houthis anu ringraziatu attaccendu l'Aeroportu Internaziunale Saudi Abha. Cumu pensate chì Hamas è u Jihad Islamicu anu interpretatu u fattu chì i Houthis anu sappiutu lancià missili in Riyad cun impunità? Dopu chì i missili sparati da u Yemen in u territoriu saudita, i missili da Gaza sò ghjunti in Israele. Incidentally, i dui principali alliati di i Stati Uniti in a regione sò stati colpiti, ma da quale l'amministrazione Biden hà dimustratu chì vole distancià si. In l'ultime ore, un missile lanciatu da i Houthis contr'à a cità saudita di Jizan hè statu intercettatu. Hè u proxy di Teheran chì attacca Israele è l'Arabia Saudita simultaneamente, mentre Biden prepara un appaciamentu cù l'Iraniani.

Da Jcpoa à l'Houthis, à i fondi per i Palestinesi, Biden hà dimustratu ch'ellu vole annullà tutte e pulitiche di u so predecessore, chì hà incuraghjitu Hamas à apre una campagna nantu à Ghjerusalemme, cunvinta chì Washington hè prontu à revucà dinò a decisione di Trump. . à ricunnosce lu cum'è a capitale d'Israele.

In breve, in i primi passi di a presidenza di Biden, l'Iran è u Hamas anu vistu l'occasione di sorte da u cantone in cui Trump li avia chjusi è riportà a dinamica di a pulitica regiunale à l'anni Obama: Stati arabi, Stati Uniti è UE sottu u cuntrollu di a quistione palestinese, chì Teheran rinasce à piacè; E relazioni US-Israele à u minimu; mani libere per finanzà è armà i so procuratori regiunali (Hamas, Hezbollah, Houthi). E purtroppu pare chì l'anu capita bè …

(Estrattu d'un articulu publicatu nantu à atlanticoquotidiano.it)

Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/che-cosa-cambiera-davvero-dopo-la-tregua-hamas-israele/ u Fri, 21 May 2021 14:43:25 +0000.