Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Cina hè sempre più presente in America Latina. Rapportu Economistu

Cina hè sempre più presente in America Latina. Rapportu Economistu

A prisenza di a Cina in l'America Latina hè cresciuta significativamente, ma i dirigenti di a regione luttanu per capiscenu i risichi. Analisi approfondita di The Economist

Chancay rapprisenta l'impronta chì a Cina hà fattu in l'America Latina in questu seculu. U cummerciu bidirezionale hè cresciutu da $ 18 miliardi in 2002 à $ 450 miliardi in 2022. Mentre i Stati Uniti restanu u più grande cumpagnu cummerciale in a regione in tuttu, a Cina hè oghje u più impurtante in Sudamerica, cù u Brasile, u Cile, u Perù. è altri. A prisenza di u giant asiaticu ùn hè micca solu ecunomica. I so ambasciatori cunnosci bè l'America Latina è parlanu bè u spagnolu è u portughese. U so persunale diplomaticu hè in espansione – scrive The Economist .

Questa espansione alarma persone cum'è Marco Rubio, un senatore republicanu chì si trova in u Cumitatu di Relazioni Estere. Ellu dichjara chì i Stati Uniti "ùn ponu permette di lascià u Partitu Cumunista Cinese espansione a so influenza è assorbe l'America Latina è i Caraibi in u so bloccu puliticu-ecunomicu privatu". Cina hè "nantu à a linea 20-yard di a nostra patria", u generale Laura Richardson, capu di u Cumandante Sud di i Stati Uniti, hà dettu prima di questu annu.

COSA VULDE L'AMÉRICA LATINA DA CINA ?

Qualchidunu volenu trasfurmà a copertina in una duttrina di pulitica estera più assertiva di "non-allineamentu attivu", un termu inventatu da Jorge Heine, un anticu ambasciatore chilenu chì hà publicatu un libru influente chì prumove l'idea in u 2023. Ritorna à u Muvimentu di Non-Allineatu, fundatu durante a Guerra Fredda da i capi di u Terzu Munnu (cum'è chjamatu allora), cum'è l'India Jawaharlal Nehru è l'Indonesia Sukarno. Heine sustene chì l'abbracciu di u prutezzione di i Stati Uniti sottu Donald Trump (cuntinuatu sottu Joe Biden) è l'ascesa di u gruppu Brics, chì include u Brasile è a Cina, rapprisentanu un cambiamentu irreversibile in l'ordine mundiale. U non-alignamentu attivu, sustene, "permette à e nazioni di esse più vicinu à una grande putenza in certi prublemi è à l'altru in un altru settore di prublemi".

Questu piace soprattuttu à a sinistra latinoamericana, chì hà longu lagnatu di ciò chì vede cum'è l'imperialismu di i Stati Uniti in a regione (ancu s'è a pulitica di i Stati Uniti dapoi l'anni 1980 s'hè focalizata principalmente in u sustegnu di a demucrazia). Di sicuru, hè ipocrisia quandu i funzionari di Washington dumandanu à l'America Latina di pruibisce Huawei per u risicu di spionaggio cinese, per quale ùn anu micca furnitu evidenza. In u 2013, un informatore hà revelatu chì l'Agenzia di Sicurezza Naziunale di i Stati Uniti stava cunducendu un prugramma di surviglianza in tutta l'America Latina. Avia interceptatu e cumunicazioni di l'allora presidente di u Brasile, Dilma Rousseff, è Petrobras, a cumpagnia petrolifera cuntrullata da u statu. "L'America Latina apprezza u fattu chì a Cina ùn hà micca una pulitica estera di predica", dice Matias Spektor di Fundação Getulio Vargas, una università brasiliana.
Ma mentre chì a copertura pò avè un sensu per l'America Latina, in a pratica i so dirigenti sò spessu paria micca cunsapevoli di e pussibuli cunsequenze politiche di e decisioni ecunomiche. "L'America Latina ùn pensa micca à a dominanza di a Cina sia in a formulazione di pulitica à cortu termini sia à longu andà", dice Margaret Myers di u Dialogue Inter-Americanu, un think-tank di Washington. Questu hè certamente applicà à u Peruviu chì, in più di u portu di Chancay, hà permessu à l'imprese statali chinesi per acquistà un monopoliu nantu à a supply of electricity à a capitale Lima.

A RISPOSTA DI I STATI UNITI

Questu, sicuru, hè ciò chì iStati Uniti anu pruvatu à fà per qualchì tempu. Ma in l'America Latina ci hè assai più cuscenza di questu è più pensamentu indipendente nantu à cumu risponde. "Nimu ùn pensa in modu organizzatu à l'investimenti chinesi", dice u Ministru di l'Affari Esteri. Ùn ci hè micca screening strategicu di l'investimenti stranieri, cum'è in Europa o in i Stati Uniti. Una sucetà chinesa statale hà una relazione chjaramente sfarente cù u so guvernu naziunale chè, per esempiu, una cumpagnia privata europea. A regione manca di esperti in Cina, è a Cina finanzia u travagliu di alcuni di i pochi think tanks di pulitica estera chì esistenu.

Un impulsu più grande puderia vene da l'Attu di l'Americhe, un prugettu mandatu à u Cungressu in marzu cù u sustegnu bipartisan. Questa lege offre beneficii cummerciale, finanziamentu di l'infrastruttura è sussidi d'investimentu per quasi-rilocazione in l'America Latina è i Caraibi.

Se appruvatu, questu almenu puderia significà chì a Cina face un pocu più cumpetizione in a regione. In quantu à l'America Latina, per sfruttà a maiò parte di i so diversi pretendenti è minimizzà u risicu di l'addiction, hà bisognu di ochji assai più affilati.

(Extrait de la revue de presse eprcomunicazione)


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/cina-america-latina-economist/ u Sat, 13 Jul 2024 05:48:43 +0000.