Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Ci sbararemu mai di plastica ?

Ci sbararemu mai di plastica ?

A Ghjurnata Mundiale di l'Ambiente, dedicata quist'annu à a lotta contr'à u plasticu, casca solu dui ghjorni dopu à a fine di a riunione induve i 175 paesi di l'ONU si sò riuniti in vista di un accordu per u 2024 chì hà da scopu di riduce a so pruduzzione è u cunsumu. Passi in avanti, in daretu è a pusizione di l'Italia

"Sconfitte a contaminazione plastica" hè u slogan di questu annu per a Ghjurnata Mundiale di l'Ambiente, chì hè celebrata ogni 5 di ghjugnu da u so principiu in u 1972.

È appena sabbatu scorsu, in Parighji, a seconda sessione di u prucessu chì in u 2024 ci duveria purtari à a firma di un trattatu internaziunale per riduce l'impattu di a plastica nantu à l'ecosistema, a natura, i corpi è l'avvene.

Eppuru, trà i 175 paesi di l'ONU chì anu participatu ùn mancanu micca i cuntrasti è a dimustrazione chì tuttu hè una questione d'interessi è di geopulitica.

A REUNITA DI PARIGI

Parighji era u locu per a seconda di cinque riunioni previste per ghjunghje à un trattatu per finisce a contaminazione plastica da u 2040. L'iniziativa hè stata promossa da e Nazioni Unite, chì hà ricurdatu chì "u nostru pianeta hè suffocante per via di plastica". In particulare, u dispunibile.

"In u mondu – hà dettu l'agenzia -, un milione di buttigli di plastica sò acquistati ogni minutu, mentre chì finu à cinque trilioni di sacchetti di plastica sò usati ogni annu. In totale, a mità di tuttu u plasticu pruduciutu hè pensatu per scopi unicu ".

Inoltre, cum'è l'ONU hà ricurdatu, i plastichi, cumprese i microplastici, sò avà in ogni locu. Basta à dì chì, sicondu parechji studii , sò ancu stati tracciati in u sangue è i pulmoni di l'omu. Senza parlà di a quantità di plastica chì finisci in u stomacu di l'animali , in a terra di a Terra è in l'acqua di i mari.

QUANTU SERIU A SITUAZIONE

A pruduzzione è u cunsumu di plastica sò radduppiati in l'ultimi vint'anni. Dati di l'Organizazione per a Cooperazione è u Sviluppu Ecunomicu (OCDE) crede, infatti, chì avemu passatu da 220 milioni di tunnellate in u 2000 à più di 430 milioni in u 2021, chì suggerenu cusì chì ùn hè micca difficiule di duppià sta cifra trà altri vint'anni, vale à dì in u 2040.

Micca solu. Sicondu l'OCDE, a maiò parte di u tutale finisce in discarica, hè incineratu o liberatu in l'ambiente è solu u 9% hè riciclatu.

Ma a contaminazione ùn hè micca l'unica cunsequenza. A produzzione plastica hè unu di i prucessi di fabricazione più intensivi d'energia in u mondu. Cum'è spiegatu da u Programma di l'Ambiente di e Nazioni Unite (UNEP), u materiale hè ottenutu da i carburanti fossili, cum'è l'oliu crudu, chì sò trasfurmati in polimeri grazzi à u calore è altri additivi. In u 2019, a plastica hà generatu 1,8 miliardi di tunnellate di emissioni di gas di serra , uguali à 3,4% di u totale globale.

QUALI SETTORI PRODUCE A PIÙ PLASTICA

Sicondu u prugramma di l'ONU, u settore più rispunsevuli di a produzzione di plastica hè quellu di l'imballaggi, rispunsevuli di circa 36% di u tutale .

Dopu ci sò l'agricultura è a industria di a pesca, à quale sò attribuiti più di 100 milioni di chilò di plastica chì finiscinu in l'oceani. L'industria di a moda hè ancu implicata cù circa 60% di i materiali pruduciuti per u vestitu chì sò fatti di plastica, cumpresi poliester, acrilicu è nylon.

L'ARRANGIAMENTI È A GEOPOLITIKA

Di fronte à sti dati, però, i paesi chì anu participatu à a riunione di Parigi ùn parevanu micca tutti d’accordu à agisce cù u listessu impegnu.

Mentre una cinquantina di paesi, cumpresa l'Unione Europea, si sò partiti di quelli chì volenu implementà misure più strette per abolisce u plastica, i grandi pruduttori è i cunsumatori di plastica cum'è i Stati Uniti è a Cina sò stati più prudenti. Inaspettatamente, osserva Domani , ancu "U "novu Brasile" di Lula, chì in teoria duveria esse in prima linea di i prublemi ambientali (è questu hè cumu u presidente novu elettu hè statu accoltu à a COP27), in Parigi era un alleatu di a Cina è a Russia , chì pruvà in ogni modu à frenà un accordu più ambiziosu ".

L'Arabia Saudita hè stata u campione di l'ambientalismu. È questu, nota u ghjurnale, suggerisce chì "a plastica hè u veru pianu B di l'industria di i carburanti fossili, chì per quessa hà ogni interessu in manuvra per chì u cuntenutu di e negoziazioni hè u più strettu pussibule".

È CHE PENSA L'ITALIA ?

Sicondu Il Sole24Ore , l'Italia hè u sicondu cunsumadore di plastica in Europa dopu à Germania, cù quasi 6 milioni di tunnellate di plastica, uguali à 98 chilò per persona, cunsumati in 2020.

Tuttavia, u Ministru di l'Agricultura è di a Sovranità Alimentare, Francesco Lollobrigida, risponde à l'appellu di u fundatore di Slow Food, Carlo Petrini, chì hà dumandatu à "eliminà u plasticu unicu", hà ribattutu ch'ellu ùn era micca d'accordu perchè "oghje ùn hè micca apprupriatu di fà cusì […] soprattuttu s'ellu in u restu di u mondu ùn si faci micca scelte chì sò homogenee à questu ".


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/energia/ci-libereremo-mai-della-plastica/ u Mon, 05 Jun 2023 09:38:38 +0000.