Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Chì serà l’effettu di a crisa di Deutsche Bank è Credit Suisse

Chì serà l'effettu di a crisa di Deutsche Bank è Credit Suisse

Sva, Credit Suisse è avà Deutsche Bank: hè questu u principiu di una crisa in u sistema bancariu? L'analisi di Giorgio Broggi, Analista Quantitativu di Moneyfarm

U panicu bancariu pare avè almenu parzialmente attenuatu oghje, cù Deutsche Bank in pusitivu dopu l'apertura di i mercati, ancu s'ellu ùn hè micca ancu recuperatu da a caduta di u venneri. A tensione è a nervosità restanu alta ancu s'è i fundamenti, in u nostru parè, sò abbastanza solidi per mantene e tensioni per avà. Aspittemu una settimana altamente volatile dopu un periodu impegnatu per u sistema bancariu glubale è i banche cintrali.

Dopu à e crisi di Silicon Valley Bank è Credit Suisse, e tensioni anu colpitu direttamente à Deutsche Bank, chì u venneri (24 di marzu) hà vistu a so parte caduta da più di 8%. I pressioni nantu à u bancu sò stati signalati da i 5-year Credit Default Swaps (CDS), vale à dì i derivati ​​chì dà a pussibilità di copre un eventuale difettu nantu à u debitu di u bonu, chì hà aumentatu da 134 punti basi u mercuri à 200 u venneri 24. Marzu. Infatti, l'istitutu tedescu hà pigliatu i mercati per sorpresa, decide di cumprà una quantità sustanciale di debitu subordinatu prima di a maturità. Quessi sò i Fixed to Fixed Reset Rate Subordinated Tier 2 Notes cù maturità in 2028 è un voluminu di 1,5 billion dollars, di quale a banca tedesca hà decisu di avanzà u rimborsu di 100% di u valore nominale à 24 May. In vista di u precedente in l'ultime settimane, a mossa hà fattu i mercati nervosi, digià agitati per via di l'aumentu cuntinuu di i tassi d'interessu decisu da i banche cintrali per luttà contra l'inflazione, malgradu chì Deutsche Bank hà specificatu chì hà ricevutu tutte l'appruvazioni regulatori necessarii.

In ogni casu, deve esse sottolineatu chì u sistema bancariu europeu è americanu hè oghje più solidu chè in u passatu è chì, à u cuntrariu di u 2008, per u mumentu ùn ci sò micca securities tossichi capaci di scatenà cunsequenze negative cascate. U graficu seguente paraguna u rapportu di livellu 1 d'oghje à quellu di a Grande Crisi Finanziaria, induve cù u ratio di livellu 1 significhemu l'indicatore chì valuta u gradu di capitalizazione di una banca in relazione à l'attivu (ponderatu da u risicu) è a carica di risicu nantu à a banca. stessu. U graficu mostra chjaramente, prima di tuttu, chì i banche di i paesi sviluppati sò certamente più robusti chì in 2008. Inoltre, i banche europei sò certamente più solidi cà i so contraparti americani. Cridemu chì sti numeri, digià assai robusti, seranu rinfurzati ancu più cù sta crisa.

U sicondu graficu invece mostra u risicu di creditu in l'area di l'euro chì, ancu s'ellu hè aumentatu dopu à l'avvenimenti chì anu scuzzulatu u settore bancariu in l'ultime settimane, ferma sempre più bassu di i massimi di l'ultimi anni 3, anni in quale ci sò stati crisi tali. cum'è a pandemia è u cunflittu trà Russia è Ucraina.

In u fronte di i Stati Uniti, hè nutatu chì e riserve di i banche americani sò assai sopra à i livelli di prima di u 2008, soprattuttu in quantu à i grandi istituzioni di creditu, chì presentanu sempre una situazione relativamente solida, malgradu a volatilità di u 2022. Banche medie – picculi , per d 'altra banda, malgradu esse più esposti à u risicu, ùn rapprisentanu micca una minaccia cusì seria per u sistema bancariu è l'ecunumia glubale.

Un'altra figura impurtante chì emerge da l'ultimu graficu (sottu) hè a diffarenza trà a tarifa interbancaria, vale à dì a tarifa à quale i banche prestanu soldi à l'altri (indice di fiducia in u sistema) è a tarifa di depositu di a Fed , chì oghje hè. Pare esse assai bassu, quandu invece in u 2008 era in salita.

Tuttu chistu ci porta à cuncludi chì, s'è da una banda u sistema bancariu ferma abbastanza resistente, ancu grazia à l'azzione peremptory di i banche cintrali, da l'altra banda, l'effetti di sta crisa anu ancu ripercussioni nantu à l'ecunumia reale. Aspittemu dunque un rallentamentu di l'attività ecunomica : più e banche piglianu pusizioni cunservative, più s'aspettemu chì e cundizioni di creditu si stringhjenu, prubabilmente pruvucannu effetti à mediu termine ancu nantu à e famiglie è l'imprese, postu chì a probabilità di una recessione hè ancu aumentata in i prossimi. 12 mesi. Per d 'altra banda, u prubabile crunch creditu è ​​a rallentazione di l'ecunumia, almenu avè un impattu pusitivu nantu à l'inflazione.

Hè impurtante di sottolineare chì l'implicazioni di a crisa bancaria nantu à u percorsu di a crescita di i tassi ùn sò micca certe, cù u BCE reiterendu l'impurtanza di ùn cunfundà a stabilità finanziaria è a stabilità di i prezzi. Infatti, u Bancu Centrale Europeu crede chì i so strumenti di bilanciu sò capaci di gestisce l'stabilità finanziaria di l'Eurozona, lascendu chì i tassi d'interessu curanu l'inflazione. A Fed, per a so parte, hà risuscitatu i tassi, ancu s'ellu in una manera menu incisiva, dendu pesu à a turbulenza in u settore bancariu, ma mantenendu a lotta contru l'inflazione cum'è u so scopu primariu.

A nostra diversificazione hè dimustrata efficace, cù e nostre pusizioni di ubligatoriu sovrani chì facenu bè, cumpensendu alcune di e parti più risicate di i portafogli.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/quale-sara-leffetto-della-crisi-di-deutsche-bank-e-credit-suisse/ u Sun, 02 Apr 2023 05:59:29 +0000.