Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Chì pensa Eni di e tensioni trà Turchia è Grecia (è al di là)

Chì pensa Eni di e tensioni trà Turchia è Grecia (è al di là)

Ciò chì accade in u Mediterraniu orientale (principalmente trà Turchia è Grecia) secondu Lapo Pistelli, anzianu vicepresidente esecutivu à l'Affari Internaziunali di Eni è da u 1u di ghjennaghju di questu annu hè Direttore di l'Affari Publici di Eni, autore di un saggi nantu à l'ultime numeru di Calce

In questi mesi induve u Mediterraniu Orientale hè tornatu à brusgià per via di e lite incrociate trà i ghjucatori à l'internu è fora di a regione, un ripensamentu generale hè ancu iniziatu nantu à e prospettive di sfruttamentu di e so risorse energetiche.

U cunflittu libicu irrisolvutu, o a foratura disputata chì Ankara cunduce in e zone chì a Grecia cunsidereghja cum'è propria, anu messu temporaneamente in mansarda l'entusiasmu di i tempi passati per u putenziale di sta regione cum'è una fonte potenziale di alimentazione di gas naturale per Europa intensiva in energia.

In u scrittu chì Lapo Pistelli, anzianu vicepresidente esecutivu à l'Affari Internaziunali di Eni è da u 1u di ghjennaghju di questu annu hè direttore di l'Affari Publici di Eni, hà scrittu per Limes , Pistelli ricunnosce prima di tuttu chì "necessariamente, i culori pastelli di u (Mediterraniu ) deve lascià a piazza per sfumature decisamente più fosche: quelle di e vechje è di e novi lite trà i paesi di a regione ".

A monte di ogni prugettu di cuuperazione putenziale in esistenza o in corsu, tutti l'attori di a regione anu capitu ch'ellu hè necessariu di trattà di vari cunflitti irrisolvuti. Partendu, scrive Pistelli, cù u "cunflittu trà Israele è Libanu, chì hà ancu a so propria proiezione energia in u disaccordu annantu à a fruntiera marittima trà i dui paesi è dunque nantu à i so propri blocchi di scuperta ". Per ùn micca scurdà "quellu trà Cipru è Turchia nantu à u destinu di a cumunità turcocipriota di a quale Ankara prutege u putere cù ripercussioni ampie nantu à l'attività di splurazioni in a zona". È senza dimenticà "quellu trà Egittu è Turchia in quantu à u rolu di prutagunista regiunale cun un sottotestu più recente centratu nantu à a declinazione di l'Islam puliticu, u rolu di i Fratelli Musulmani, u sustegnu furnitu da Erdoğan à i partiti fratelli di u latu nordafricanu dopu à u Primaveri arabe di u 2011 ". À queste trè zone hè naturalmente aghjuntu u fustu di polvere libica, induve a situazione hè attualmente fermata.

Crucial quì capisce u rolu di a Turchia. Pistelli ùn esita micca à scrive chì Ankara "seria un cumpagnu naturale di u bacinu, cù una pusizione di centru di transitu, 327 cumpagnie autorizate chì operanu longu à tutta a catena di valore di u gasu è un cunsumu mediu di 50 miliardi di metri cubi à l'annu".

À issi vantaghji impurtanti, ci vole à aghjustà u fattu chì "in l'ultimi anni, Ankara hà stallatu o guasi finalizatu quattru impianti di rigassificazione, situati in modu diversu nantu à a costa per prufittà di i costi competitivi di u mercatu spot per u gasu liquatu (GNL)".

Malgradu questi sviluppi, Pistelli hè furzatu à cunnosce un'altra verità, vale à dì chì "Turchia, invece, ferma trà i principali clienti di Mosca, chì soddisfa più di u 50% di a dumanda turca per via di cuntratti di fornitura à longu andà via pipeline".

A dipendenza di Ankara da u gasu di Mosca, induve Pistelli intravede elementi d'irrazionalità, cunsiderendu chì "i cuntratti, chì scadenu trà questu annu è u 2022, anu fattu in certe circustanze chì u gasu russu paghji duie volte è mezu di più di u prezzu nantu à u mercatu spot, alimentendu una forte dipendenza da l'energia è una fattura decisamente alta ".

Tuttu què suggerisce chì serianu i passi pratichi per Ankara secondu Pistelli; tramindui "per acquistà una prufundità strategica in u sudu è per alleviare u pesu di Mosca è per risponde à i so bisogni in modu ecunomicu, un prucessu d'integrazione cù l'altri paesi di u Levante seria statu raziunale".

Ma stu prucessu d'integrazione ùn hà mai vistu a luce, per via di l'aggravamentu di e crisi nantu à u frontu grecu-cipriota è egizianu. In breve, invece di circà un dialogu costruttivu, "Erdoğan hà invece cedutu a piazza à una scalata di muvimenti chì anu concretamente dimezzatu u putenziale di u hub è ipotecatu alcune di e soluzioni infrastrutturali chì eranu in studiu".

Agiscenu sopratuttu cum'è prutizzioni di a putenza di u cullettivu Turkish Lingua Franca, Pistelli usserva: «Ankara hà défendu sucitati ntirnazziunali (cumpresi ENI) da a porta fora explorations in i blocchi liticonu cun Northern Cyprus, deploying a so tarra".

Dopu hà principiatu u duellu cù Grecia è Cipru nantu à e ZEE . È quì Pistelli ramenta chì, "malgradu qualchì timida ronda di sanzioni europee contr'à alcuni impiegati di a sucietà turca Tpao, Turchia hà allargatu u so perimetru di attività realizendu e so proprie esplorazioni in parechje occasioni in acque chì rientranu in a zona economica esclusiva di Nicosia. Per a sesta volta in menu di un annu, a notte trà u 21 è u 22 d'aprile, a Turchia hè entrata di novu in i blocchi 6 è 7: u Navtex (serviziu internaziunale per l'invio di avvisi di navigazione) chì accumpagna a nave Yavuz è u sismografu Oruç Reis , anu annunziatu u dirittu di operà trà u 20 d'aprile è u 20 di lugliu 2020 ".

Naturalmente u comportamentu di Ankara ùn hè micca cumpletamente irrazionale, ma hà una ghjustificazione chì Pistelli riprende in queste considerazioni; Turchia, scrive u top manager di Eni chì da u 2013 à u 2015 era Vice Ministru di l'Affari Esteri, "interpreta geopoliticamente u dirittu internaziunale di u mare è crede chì l'isule, in certe cundizioni, ùn generanu micca automaticamente zone ecunomiche esclusive (sta lettura hà un impattu energeticu in u casu di a ZEE di Cipru ma hà implicazioni evidenti per a libertà di navigazione turca altrimente limitata in u Egeu in presenza di una miriade d'isule greche). À u cuntrariu, invoca l'esistenza di a so piattaforma cuntinentale chì a renderebbe direttamente cunfinante cù l'Egittu è a Libia ".

Eccu ciò chì spiega u cuntestu di a mossa più incendiaria di Ankara: a firma, di nuvembre scorsu, di l' accordi di delimitazione marittima trà Ankara è u Guvernu d'accordu naziunale di Tripoli. "In cambiu di sustegnu militare", ricorda Pistelli, "Erdoğan hà sculpitu un pezzu di mare chì tocca a piattaforma cuntinentale greca è l'isule di Creta, Kasos, Karpathos è Rodi".

Erdogan ùn hà micca aspittatu assai per passà à i fatti: "À partesi da u 1u di ghjugnu 2020", Pistelli sottolinea, "a dumanda di Tpao di realizà attività di esplorazione in 7 blocchi chì rientranu in a parte marittima spiegata cù u guvernu hè stata publicata in u Gazzetta Ufficiale Turca di Tripoli. À u mumentu nisuna carta di i blocchi hè stata liberata, ma solu u calendariu per l'iniziu di l'attività preliminari, da principià da questu agostu à settembre ".

I muvimenti turchi anu dunque una cunsequenza inesorabile: fà, cuntinua l'ex parlamentariu talianu è europeu, "l'ipotesi di un ga
sdottu chì
leia i campi israeliani à a Grecia è l'Europa ancu più problematica". Hè perchè, "digià caru è esigente tecnicamente, EastMed attraverserà oghje acque 'turche' cù tutte e cunsequenze di u casu".

Quellu chì hà pagatu a fattura più alta di tutti in questu cuntestu hè Cipru. "L'epidemia di Covid", scrive u top manager di Eni, "hà furzatu à tempu Exxon è u cunsorziu Total-Eni à ritardà a so campagna di scuperta per un annu. Inoltre, i conti ecunomichi di a prima scuperta maiò di u 2011, u campu Afrodite ùn hè ancu sviluppatu, parenu esse in equilibriu è una linea di mare di 400 km chì cunnessa u campu cù a pianta Idkū in Egittu ùn pare micca fattibile à u mumentu, cusì impattu nantu à e risorse digià scupertu. Infine, malgradu e cundanne pulitiche ripetute espresse da Bruxelles in vari furmati nantu à l'attività turca in a ZEE di Nicosia, a postura d'Ankara ùn hè micca cambiata, à u cuntrariu ".

Di pettu à e tensioni trà Grecia, Turchia è Cipru, Germania – rimarca Pistelli – hà pruvatu à assumisce u rolu di broker onestu, fendu attenzione à aduprà toni moderate cù Ankara per via di u famosu ricattu migratoriu. U risultatu hè chì, almenu in parolle, Turchia è Grecia sò pronti à parlà trà di elli. U prublema hè di capisce à chì prezzu Ankara serà disposta à rinuncià à e so pusizioni.

Cunclusione di Pistelli: "U pusizionamentu aggressivu turcu, ancu criticatu è criticatu, pare definitivamente pagà".

In questu sensu, secondu u direttore di l'Affari Publici di Eni, u rolu di i SUA pesa assai, chì in l'ultimi mesi pare avè rivalutatu i cambiamenti in u pusizionamentu turcu in u Mediterraniu. "Orientatu à u disimpegnu da i teatri chì ùn sò più cunsiderati vitali", scrive u manager, "inchjudatu à u tweet di u presidente Trump di sustegnu in favore di u Generale Ḥaftar è a minaccia di" annientà "l'ecunumia turca in casu di cumpurtamentu sfavorevule, i Stati Uniti facenu un ripensu definitu. In u cunfrontu tradiziunale cù a Russia è in u cunfrontu strategicu cù a Cina, lascià u Mediterraniu senza guardia seria in fondu un sbagliu; dunque hè megliu à tene un certu equilibriu. Cusì, se in aprile 2019 Washington avia rinfurzatu u dialogu strategicu cù Atene è Nicosia, cunsiderate pussibuli bilanciatori di l'attivisimu turcu, è ancu u Cungressu s'era mossu, assumendu u sustegnu puliticu-militare in Cipru, a preponderanza di a Turchia nantu à u campu, seconda forza L'armata di l'OTAN, hà fattu riflette u Dipartimentu di Statu nantu à u pussibile vantaghju d'avè un alliatu cum'è azziunariu di magiurità sia in u teatru libianu sia in u sirianu, principalmente in un rolu antirusu ".

Turchia ùn hà micca fallutu di prufittà di a situazione per, scrive Pistelli, "jonglerie d'un acte d'équilibrage diplomaticu, senza irrità a Russia è senza strappà e relazioni cù i Stati Uniti è l'alliati occidentali". Da quì u ritardu di l'attivazione di u sistema S-400 (pensatu, scrive Pistelli "in a speranza di uttene un accordu di swap cù a Riserva Federale"), ma dinò a "diplomazia sanitaria" attivata da a Turchia durante a pandemia invendu apparecchiature mediche à Stati Uniti, Spagna, Italia è Regnu Unitu, à nome di a sulidarità di l'OTAN.

Sicondu Pistelli, in breve, puderia ancu esse chì "l'allinjamentu di alcuni interessi cumuni, cum'è l'aversione à l'azzione di l'Iran è di i so clienti in u Crescent Shiite, puderia cunduce per avà à un avvicinamentu tatticu, aspittendu ancu più signali béton ".

In breve, s'ellu era impussibile in u Mediterraniu orientale di cuncepisce una formula win-win chì soddisfassi l'appetitu di tutti, per Pistelli a priorità hè avà di prevene un perdere-perdere, chì puderebbe risultà assai bè da una scalata improvvisa in Libia chì hè andata fora di cuntrollu. , O per muvimenti rash nantu à u quadrante Cipriottu.

U restu venerà da e mosse chì tutti l'attori, alcuni più muti o più visibili, metteranu nantu à u terrenu in e settimane à vene.

È se Turchia persiste in u so cumpurtamentu destabilizante, i so rivali ùn sò micca stati inattivi; a cerimonia per a firma di u Forum Mediterraneu Estu di u Gas (EMGF), una urganizazione regiunale cumposta da Egittu, Cipru, Grecia, Israele, Italia, Giordania è l'Autorità, hè stata messa in scena à u Ministeru di l'Oliu Egizianu u 22 di settembre. Squadra naziunale palestinese, chì duveria prestu esse unita da a Francia più i Stati Uniti è l'UE cù u statutu d'osservatore.

U fronte hè in muvimentu, è tutti i scenarii sò aperti à u Mediterraniu orientale.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/energia/cosa-pensa-eni-delle-tensioni-fra-turchia-e-grecia-e-non-solo/ u Tue, 29 Sep 2020 10:55:45 +0000.