Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Chì faranu Eni, Tim è Enea per u smantellamentu di e piattaforme offshore

Chì faranu Eni, Tim è Enea per u smantellamentu di e piattaforme offshore

Un cunsorziu d'urganizazioni è cumpagnie taliane coordinatu da Enea è cumpostu frà altri da Eni è Tim hà vintu una gara di l'ESA per u smantellamentu di e piattaforme offshore. Tutti i dettagli

Un cunsorziu di cumpagnie è urganizazioni taliane coordinate da Enea (l'Agenzia Naziunale per e Nove Tecnulugie, l'Energia è u Sviluppu Ecunomicu Sostenibile) hà vintu un appaltu da l'Agenzia Spaziale Europea (ESA) per u smantellamentu di e piattaforme petrolifere è di i parchi eolici offshore.

ENEA, ENI, TIM È PIU

Oltre à Enea, Eni, Tim, Metaprojects, IRSPS, Next Systems Engineering and Research and Development Services (SRS) anu participatu à u cunsorziu.

CHAT C'È ASSICURATA

U prugettu ESA hè chjamatu Assicurà, un acronimu chì significa Innovazione in Decommissioning Offshore Sostenibile .

Face parte di u prugramma ARTES 4.0 più largu di l'ESA è prevede l'usu di tecnulugie innuvative – sensori, droni, sistemi di cunnessione IoT, intelligenza artificiale – per u smantellamentu sicuru di e piante energetiche offshore (vale à dì in mare) chì sò ghjunti à a fine di a vita è per a so pussibule cunversione à novi scopi.

E DUE FASI DI U Prugettu

U prughjettu INSURE, cum'è ENEA spiega in un comunicatu stampa, hè divisu in duie fasi.

U primu cunsiste à realizà un studiu tecnicu è ecunomicu di fattibilità di l'iniziativa attraversu a raccolta di una grande quantità di dati per mezu di sensori, tecnologie laser per u monitoru, robotica, ingegneria è servizii logistici.

A seconda fase, d'altra parte, serà dimostrativa è esaminerà alcune soluzioni per u smantellamentu durabile di e piattaforme offshore: per esempiu, l'usu di campi d'idrocarburi esausti per u almacenamentu di diossidu di carbonu, a cunversione di strutture petrolifere per a produzzione di energia sulare è eolica (è forse idrogenu verde, cum'è in u prugettu Agnes in Ravenna ) o per scopi turistici o scientifichi.

U CUMMENTU DI ENEA

Antonio Palucci, capu di u Laboratoriu di Diagnostica è Metrologia ENEA, si hè ricunnessu à u prugettu Agnes – riguardu à a cunversione di piattaforme idrocarboniche in un distrettu per a produzzione di energie rinnovabili in u Mare Adriaticu. Ellu dichjara: "L'allocazione recente di 70 milioni à u Fondu Cumplementu PNRR per a recuperazione di e piattaforme in l'Adriaticu à u largu di e coste di Ravenna dimostra l'interessu publicu in u sviluppu di l'attività in questu settore".

Trè cumpagnie sviluppanu u prugettu Agnes: Agnes, Qint'x è Saipem (di i quali Eni detene circa 30%).

"Ancu se u prugettu hè solu in i so primi anni", aghjusta Palucci, riferendu à INSURE, "hà dighjà attiratu l'attenzione di numerosi utilizatori finali prufessiunali è istituzionali interessati à l'implementazione di e nuove tecnulugie per u monitoru ambientale è pussibuli opportunità per a riqualificazione è a cunversione di strutture obsulete per scopu turisticu o per pruduce energia verde ".

CHAT ENEA FARÀ IN ASSICURAZIONE

ENEA annuncia chì renderà e so abilità tecniche è tecnulugie dispunibuli per u prughjettu INSURE, in particulare i sensori laser installati nantu à i droni sott'acqua per a visualizazione 3D sott'acqua è per u monitoru ambientale di qualsiasi rilasciu di inquinanti.

I droni sò ancu capaci di operà in modu swarm è di cumunicà trà di elli è cù satelliti. Seranu ancu aduprati per investigà u statu di e strutture di a piattaforma. L'infurmazioni ottenute seranu dopu rializate è restituite in un ambiente di realtà virtuale è aumentata per i partenarii di u prugettu.

CHAT FARÀ ENI

A cumpagnia petrolifera Eni, tuttavia, sustene e piattaforme di smantellamentu (smantellazione) per l'estrazione di petroliu è di gas naturale è impianti industriali.

Eni afferma chì a trasformazione di i beni discontinuti in infrastrutture in accordu cù u cuntestu à bassu carbonu hè una parte integrante di a so strategia, inseme cù a ricerca di processi innovatori chì permettenu u riutilizazione di materiali di scarti, in vista di un'ecunumia circolare. In questu sensu, dunque, a messa in opera pò riprisentà una opportunità ecunomica (per a riutilizazione di materie prime o di e stesse piante chì anu ghjuntu à a fine di u so ciclu di vita) è avè un impattu pusitivu nantu à l'occupazione.

CHAT FARÀ TIM

A cumpagnia di telecomunicazioni Tim in cullaburazione cù Olivetti (di u listessu ex gruppu Telecom Italia), creerà a piattaforma digitale per u monitoru in tempu reale di e varie attività di smantellamentu di l'usine. A piattaforma prumette una maggiore efficienza operativa è di costi. Inoltre, grazia à l'usu di sensori installati in strutture offshore, sistemi di cumunicazione satellitari, rete 5G è intelligenza artificiale, serà pussibule invià dati à a piattaforma di cuntrollu è trattalli per valutà a necessità di manutenzione.

CH MET FARANU I METAPROJETTI

Metaprojects hè una istituzione privata di ricerca: si basa in Vergato, vicinu à Bologna, è si occupa di elettronica è di servizii cù droni. Collabora dighjà cù ENEA à u prugettu EXADRONE, à u Centru di Ricerca Brasimone in Bologna, per u sviluppu di droni cù sensori per u monitoru ambientale.

In INSURE, invece, Metaprojects hà da trattà di a custruzzione di droni (hardware, software è firmware) è l'integrazione di e tecnulugia ENEA.

CHAT FARÀ A PROSSIMA INGENIERIA DI SISTEMA

NEXT Systems Engineering hè una sucietà italiana chì opera in i settori di difesa, trasporti è spaziu. In INSURE s'occuperà di l'aspetti liati à a gestione automatica di i dati di pusizionamentu, chì serviranu per realizà l'attività di disattivazione .

In particulare, NEXT sviluppa u Strumentu di Gestione di a Flotta, cioè u sistema chì permetterà di riceve in tempu reale l'infurmazioni chì venenu da i sensori installati nantu à i dispositivi aerei, barche, veiculi sottumarini è sistemi satellitari.

CH WILL SERÀ SRS

Servizi di Ricerche è Sviluppu hè attivu in a pianificazione di attività per u smantellamentu di e piante industriali è energetiche (in particulare quelle nucleari) è per a gestione di i rifiuti. In INSURE hà da piglià cura di sti aspetti di logistica.

CHAT FARÀ L'IRSPS

IRSPS hè a Scola Internaziunale di Ricerca di Scienze Planetarie di l'Università di Chieti-Pescara. Contribuirà à u prugettu INSURE dendu a so perizia per l'analisi di i requisiti di u sistema geologicu è ambientale, è ancu per definisce e linee guida per u smantellamentu è u riutilizazione di e piattaforme offshore, basate nantu à e tecnulugie terrestri è satellitari.

L'IRSPS acquista una piattaforma offshore chì ùn hè più operativa in u Mari Adriaticu, chì pò esse aduprata per testà i prucessi di disattivazione , per esplorà a fattibilità di riutilizà e piattaforme ma ancu cum'è "strumentu" dispunibule per i ricercatori è i studienti universitari per studii ambientali è biologicu.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/energia/enea-eni-tim-bando-esa-piattaforme-offshore/ u Thu, 22 Jul 2021 14:09:25 +0000.