Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Chì farà Leonardo per a missione NASA è ESA in Mars

Chì farà Leonardo per a missione NASA è ESA in Mars

Leonardo hè impegnatu in u studiu di strumenti robotichi à bordu di u rover è lander di a missione NASA è ESA in Mars prevista per u 2026. Tutti i dettagli

Leonardo hà travagliatu per a missione di a NASA in u pianeta rossu cù l'Agenzia Spaziale Europea.

In u quadru di a campagna 'Mars Sample Return' di a NASA, in cullaburazione cù l'ESA, Leonardo hà firmatu un cuntrattu cù Airbus per a fase di studiu avanzatu (Advanced B2) di u bracciu roboticu di l'ESA Sample Fetch Rover (Sfr) . U gigante talianu aerospaziale è di difesa hà ancu ottenutu finanzamenti da l'ESA per cuntinuà u studiu di u Sample Transfer Arm (Sta) per u lander di a NASA.

Hè ciò chì riporta una nota, spieghendu chì Leonardo, ancu grazie à u cuntributu di l'Agenzia Spaziale Italiana, hè implicatu in u studiu di dui elementi di a missione 2026 di a campagna di Ritornu di Campioni di Mars, u bracciu di rover è quellu di u lander.

Per i dui, Leonardo hè avà occupatu à cuncepisce i so rispettivi sistemi di acquisizione è manipulazione di campioni robotici.

Tutti i dettagli.

L'IMPEGNU DI LEONARDO PER L'ARMI ROBOTICI

U bracciu roboticu di u rover Sfr, chì u cunsorziu industriale hè guidatu da Airbus Uk, dopu una fase iniziale di studiu è di prova, entra avà in a fase avanzata di cuncepisce è sviluppà u primu prototipu (breadboard) per dimustrà e alte capacità di u sistema. Serà un bracciu cù 6 gradi di libertà chì pò esse allargatu finu à circa 110 cm è una pinza, o una pinza, cumpleta cù un sistema di cuntrollu.

U Sta di u NASA lander hè invece un bracciu più cumplessu, cù 7 gradi di libertà chì supera i 200 cm di estensione è entra avà in a fase di sviluppu di u breadboard. In questu casu, Leonardo hè rispunsevule per un cunsorziu industriale internaziunale ancu rispunsevule per a cuncezzione di l'elettronica di cuntrollu, software è sistema di visione.

Entrambe e bracce sò basate nantu à l'esperienza acquisita in a realisazione di i mudelli Delian è Dexarm, sviluppati da Leonardo, ancu cunsiderati standard di riferimentu in u mercatu spaziale europeu.

L'ESPERIENZA CU A ROSETTA, EXOMARS E MISSIONI LUNA-27

L'anziana Finmeccanica vanta ancu una forte cunniscenza in u campu di e pratiche spaziali, pensate per missioni cum'è Rosetta, ExoMars è Luna-27.

IMPLICAZIONE DI LEONARDO IN MISSIONI PER MARS

Leonardo hè ampiamente impegnatu in missioni di esplorazione di Mars, da e missioni ExoMars 2016 è 2022 à u prugramma Mars Sample Return. In questu ultimu, Leonardo studia è cuncepisce e duie bracce robotiche chì raccogliranu è trasfereranu i campioni marziani à u Veiculu Mars Ascension (MAV).

L'OBJETTIVI DI U CAMPIONE DI MARS MISSIONE DI RITURNU

Da u 2031, a missione di Ritornu di i Campioni di Mars raccoglierà campioni in situ da a superficie di Marte è li restituirà per u studiu in laboratorii terrestri. Inizialmente u MSR Sample Retrieval Lander discenderà à a superficia di u pianeta purtendu u Sample Fetch Rover (SFR) è u Mars Ascent Vehicle (MAV). U SFR raccoglierà i campioni di a superficia marziana chì sò stati almacenati da u rover NASA Perseverance Mars 2020 è trasferisce questi campioni à u Mars Ascent Vehicle, un mini-razzu sviluppatu da a NASA, chì li lancerà in l'orbita di Marte. À quellu tempu, a sonda ERO, chì serà lanciata in u 2026, serà pronta per localizà è catturà i campioni liberati da u MAV.

Dopu a cattura, i campioni saranu sigillati in un sistema di cuntenimentu biologicu è piazzati in u Veiculu di Entrata in Terra. ERO lasciarà l'orbita marziana è ritorna à a Terra. À u ritornu in orbita terrestre, ERO libererà u Veiculu di Entrata in Terra chì serà recuperatu è u campione serà analizatu.

A CUNTRIBUZIONE DI SPACE ALENIA DI THALES

Per Msr, Leonardo contribuirà ancu à l'Orbiteru di Ritornu di a Terra (Ero) attraversu Thales Alenia Space chì serà incaricatu di furnisce u sistema di cumunicazione chì permetterà a trasmissione di dati trà a Terra, Ero è Marte. Concepirà dinò u Modulu di Inserzione di l'Orbita è gestirà a fase di Integrazione è Pruvenza di l'Assemblea (AIT) per u mudellu Proto-Volu di a sonda Ero, in e so sale bianche in Torino è Tolosa.

A joint venture trà Thales (67%) è Leonardo (33%), hà infatti firmatu cù Airbus Defense and Space, primu appaltatore di u prugramma, l'Autorizazione per Procede (Atp) per cuntribuisce à u sviluppu di l'Eroe.

A prima tranche di u cuntrattu di circa 11 milioni di euro coprirà e prime attività di sviluppu è cuncepimentu, mentre u valore globale di u cuntrattu hè di circa 130 milioni di euro.

"SUCCESSU DI A GUVERNANZA ITALIANA"

Ero, u Earth Return Orbiter, rapprisenta "un elementu chjave di a missione", sottolinea u CEO di Tas Adnkronos , Massimo Comparini. «Thales Alenia Space porterà a so grande esperienza in l'esplorazione di Marte, ottenuta da u rolu di leadership per e missioni ExoMars 2016 è 2022 in cerca di vita nantu à u Pianeta Rossu. U Trace Gas Orbiter, lanciatu in 2016 in orbita intornu à Marte, analizza l'atmosfera marziana prima di diventà u catalizatore di cumunicazione per tutte e missioni future chì sbarcanu in Marte ".

Cù e nostre innovazioni spaziali "pudemu dì chì a tecnulugia taliana viaghja è esplora u sistema solare". Tas hà infatti firmatu dui novi cuntratti miliunarii per e future missioni in Luna è Marte.

Oltre à a participazione à Mars Sample Return, ieri l'ESA hà annunziatu a scelta di Thales Alenia Space per a fornitura di dui moduli principali di a futura stazione spaziale lunare, pilastru di u prugramma Artemis di a NASA. A prima tranche di u cuntrattu I-Hab, (vale 36 millioni d'euri, l'importu tutale hè 327 millioni eurò) hè stata firmata cù l'ESA.

"Per a futura missione in Luna, questi sò i dui moduli principali di a stazione chì seranu in orbita cislunare, a Piattaforma Lunare Orbitale – Porta". In particulare, u CEO spiega chì l'impresa cumuna trà Thales è Leonardo hà da sviluppà "u modulu I-Hab, l'Habitat Internaziunale, induve seranu ospitati l'astronauti, è u modulu Esprit per e cumunicazioni è u rifornimentu".

Questi cuntratti "sò i figlioli di l'investimenti fatti da l'Italia à u ministru di Siviglia" – hà indicatu Comparini – sò e ripercussioni industriali chì nascenu "da a governanza spaziale italiana".


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/innovazione/che-cosa-fara-leonardo-per-la-missione-nasa-e-esa-su-marte/ u Wed, 14 Oct 2020 06:38:09 +0000.