Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Chì deciderà Cop28 ? Ipotesi, scenari è dubbii

Chì deciderà Cop28 ? Ipotesi, scenari è dubbii

Chì puderianu esse i pussibuli risultati di Cop28. Analisi di Lucian Peppelenbos, Climate & Biodiversity Strategist in Robeco

L'ospitu di a 28a Conferenza di i Partiti à a Cunvenzione Quadru di Nazioni Unite nantu à u Cambiamentu Climaticu (UNFCCC) in l'Emirati Arabi Uniti hà digià suscitatu sopracciglia, postu chì u paese hè u settimu più grande pruduttore di petroliu in u mondu.

À u core di l'agenda hè u primu "Global Stocktake", chì hà u scopu di furnisce a prima valutazione cumpleta di u prugressu fattu in a decarbonizazione glubale da a firma di l'Acordu di Parigi in 2015. L'altri trè punti chjave per guardà sò a creazione di un fondu climaticu per perdite è danni, l'eliminazione graduale di i combustibili fossili è a pruvisione di finanzii climatichi globale.

L' accordu di Parigi hà per scopu di limità u riscaldamentu glubale à menu di 2 gradi Celsius, è preferibile 1,5 gradi, paragunatu à i livelli preindustriali. Tuttavia, l'ultimu rapportu di l'ONU calcula chì u mondu si dirige versu 2,4 gradi. Tutti i guverni anu bisognu di affruntà e pulitiche, ma datu u panorama puliticu attuale, hè improbabile di vede un grande sfondate in questu sensu. L'Accordu di Parigi stabilisce mumenti formali, chjamati Global Stocktake, è u primu hè previstu per u 2023, seguitu da un appuntamentu ogni cinque anni. E pulitiche è impegni esistenti, u prugressu fattu in a so implementazione è i prossimi passi necessarii sò valutati. Basatu nantu à questu, i guverni sò tenuti à aumentà e so pulitiche in questa direzzione. Dati i livelli attuali di sforzu, facemu troppu pocu per esse sottu à 2 gradi. Hè soprattuttu i paesi à emissioni elevate cum'è l'India, a Cina è u Canada chì anu bisognu di piglià più passi. A Russia deve ancu fà più. Dopu ci hè a quistione di u rispettu efficace di l'impegni esistenti. I paesi industrializati, cumpresi l'UE è i Stati Uniti, anu stabilitu boni scopi, ma ùn simu in traccia di ghjunghje. Dunque, un impegnu maiò hè necessariu da tutti.

Bon COP: Se pudemu migliurà i gradi 2.4 da 10% è scende à 2.2 gradi, saria un bonu passu per mantene u prucessu di riduzzione vivu.
Bad COP: u rancor geopuliticu cuntinueghja è i stati ùn s'impegnanu micca à riduce più l'emissioni.

U Global Loss and Damage Fund hà u scopu di creà un fondu glubale chì aiuta i paesi chì soffrenu di danni legati à u clima, cum'è inundazioni, incendi forestali o siccità. I paesi in via di sviluppu volenu chì i paesi sviluppati chì storicamente anu generatu a maiò parte di l'emissioni per pagà ancu i danni. Questu hè u grande risultatu di a COP27. U cambiamentu climaticu diventa di più in più cuncrettu; L'annu passatu, un terzu di u Pakistan hè statu inundatu appena settimane prima di a COP. Finu à un mese fà, u cumitatu di 24 paesi chì tratta di u prublema ùn avia micca ghjuntu à alcunu livellu d'accordu – ​​ma dopu ci hè stata una riunione straordinaria à principiu di nuvembre induve un accordu hè statu righjuntu, anche senza i Stati Uniti. I Stati Uniti insistenu chì ogni cuntribuzione deve esse vuluntaria, è questu hè sempre u puntu di attaccu. Ci sò tensioni intense nantu à quale pagarà a fattura. I paesi industrializzati volenu chì i paesi cum'è a Cina è l'Arabia Saudita cuntribuiscenu. L'Arabia Saudita hà dettu chì se pudete pagà centinaie di milioni per lascià Cristiano Ronaldo in a vostra liga di football, pudete ancu cuntribuisce à questu fondu.

Bona COP: l'accordu trà e nazioni 24 nantu à a creazione di u fondu hè ratificatu da i paesi 199 prisenti à a cima.
Bad COP: l'absenza di un accordu impediscerà un prugressu significativu in tutti i punti di l'agenda.

Irnicamenti, l'Acordu di Parigi ùn menziona micca i combustibili fossili, ancu s'è a brucia di carbone, oliu è gasu hè a causa primaria di u riscaldamentu glubale, facendu u proverbiale "elefante in a stanza". Tuttavia, l'ironia pò esse una bona cosa, postu chì a cima si faci in u core di a pruduzzione mundiale di petroliu. Questu puderia esse a sorpresa di a COP28, cum'è s'ellu ci pò esse un mediatore per un trattu serà un insider. U summit hè presidutu da Al Jaber, CEO di a Cumpagnia Naziunale di Oil Abu Dhabi, chì hà tuttu ciò chì hè necessariu per purtà i principali decisori à a tavula. L'ospiti anu cunvucatu discussioni cù i paesi è l'imprese per ghjunghje à una dichjarazione nantu à l'eliminazione graduale di emissioni da l'usu di carburanti fossili. Ancu s'ellu ùn hè micca pusitivu cum'è l'obiettivu di eliminà a produzzione di carburanti fossili, una tale dichjarazione seria storica in sè stessu, purtendu i carburanti fossili in a lingua di l'Acordu di Parigi. Dui anni fà, in Glasgow, anu pruvatu à include i carburanti fossili in u testu di l'accordi COP26, ma ùn era micca pussibule. Ci hè l'uppusizione chì vene da parechji anguli diffirenti, datu l'interessi, ma questu puderia ancu diventà a grande sorpresa di a COP28.

Bona COP: Ancu s'ellu hè un accordu firmatu questu annu ùn hè micca ambiziosu, saria sempre un passu storicu per avè unu.
Bad COP: Lascià l'"elefante in a stanza" vaghjime liberu per un altru annu.

In più di perdite è danni, l'Acordu di Parigi furnisce ancu un supportu finanziariu da i paesi ricchi per sustene a mitigazione è l'adattazione in i paesi in via di sviluppu. U prublema hè chì i prumessi ùn sò micca stati cumpresi cù soldi. I paesi sviluppati anu prumessu $ 100 miliardi annu per aiutà i paesi in via di sviluppu à mitigà u cambiamentu climaticu è $ 40 miliardi annu per adattà à u cambiamentu climaticu. Ancu s'è a raccolta di fondi hà migliuratu significativamente in l'ultimi anni, ùn ci hè ancu abbastanza soldi chì vene. A capacità di consegna hè una sfida, è questu hè induve u rolu di u Bancu Mundiale è di l'altri istituzioni finanziarii multilaterali hè statu assai criticatu. Quist'annu, u Bancu Mundiale hà un novu presidente, è si pò esse osservatu chì principia u prucessu di riforma. Questu hè un aspettu piuttostu pusitivu. A grande sfida hè chì ancu cù questi $ 140 miliardi ci hè sempre un grande gap solu per l'adattazione. I paesi in via di sviluppu necessitanu circa 380 miliardi di dollari annu per l'adattazione, mentre chì per a mitigazione parlemu di trilioni. Una grande parte di u prublema hè chì i paesi induve l'aiutu hè più necessariu sò quelli chì ponenu i più grandi risichi macroeconomichi. L'Africa subsahariana, per esempiu, hè una grande zona per installà pannelli solari, ma i paesi in a regione sò inestabile, chì impedisce l'investimentu.

Bona COP: Stabbilimentu di accordi operativi veramente cuncreti per sbloccare finanziamenti climatichi è riformate l'istituzioni pertinenti.
Bad COP: Più parlà è micca azzione.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/energia/cosa-decidera-la-cop28-ipotesi-scenari-e-dubbi/ u Sat, 02 Dec 2023 06:11:44 +0000.