Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Chì ci hè daretu à a frenesia nucleare di a Cina? Rapportu Economistu

Chì ci hè daretu à a frenesia nucleare di a Cina? Rapportu Economistu

Cina hà acquistatu una nova capacità nucleare più veloce di qualsiasi altru paese. Eccu l'ambizioni di Pechino: l'analisi approfondita di l'Economist

Per liberà u paese da l'impurtazioni di petroliu è di gasu è in a speranza di ritirà e centrali elettriche di carbone brutte, i dirigenti chinesi anu versatu soldi in l'energia eòlica è solare. Ma sò ancu vultendu à una di e forme più sustinibili di energia micca rinnuvevule. In l'ultimi decennii, a Cina hà aghjustatu 37 reattori nucleari, per un totale di 55, secondu e dati di l'Agenzia Internaziunale di l'Energia Atomica, un corpu indipendente. In u listessu periodu, l'America, chì guida u mondu cù reattori 93, aghjunghjenu dui. Di fronte à una dumanda d'energia in constante crescita, a Cina ùn lascia micca. U scopu hè di stallà trà sei è ottu reattori nucleari ogni annu. Certi ufficiali parenu crede chì questu scopu hè bassu. U regulatore nucleare di u paese dice chì a Cina hà a capacità di aghjunghje trà ottu è 10 annu. U Cunsigliu di Statu (cabinete di a China) hà appruvatu a custruzzione di deci reattori in 2022. In generale, a Cina hà 22 reattori nucleari in custruzzione, assai più di qualsiasi altru paese – scrive The Economist .

A CINA PIACE A VIA NUCLEARI

A crescita di l'energia nucleare hè stallata in i paesi occidentali per una varietà di motivi. I reattori necessitanu grandi investimenti iniziali è piglianu anni per custruisce. L'industria hè assai regulata. A Cina, però, hà alluntanatu a strada per l'energia nucleare fornendu à e cumpagnie energetiche statali prestiti, terreni è licenze à pocu pressu. I fornitori di energia nucleare ricevenu sussidi cunnisciuti cum'è tariffu di feed-in. Tuttu chistu hà spintu u prezzu di l'energia nucleare in Cina à circa $ 70 per megawatt-ora, paragunatu à $ 105 in i Stati Uniti è $ 160 in l'Unione Europea, secondu l'Agenzia Internaziunale di l'Energia, una agenza ufficiale di previsione.

A Cina ùn hè micca immune à e preoccupazioni di sicurità chì anu purtatu parechji in l'Occidenti à oppone à l'energia nucleare. Dopu à u disastru in a centrale nucleare di Fukushima Dai-ichi di u Giappone in u 2011, a Cina hà sospesu temporaneamente u so prugramma di custruzzione. Mantene a pruibizione di custruisce e piante nucleari à l'internu, chì deve aduprà l'acqua di u fiumu per rinfriscà. A principiu di questu annu, a Cina hà reagitu in furia quandu u Giappone hà cuminciatu à liberà acque di scarico trattate, totalmente innocue da a pianta di Fukushima in l'oceanu. In generale, però, l'energia nucleare ùn suscita o divide l'opinione publica cinese cum'è quella di l'altri paesi.

Hè bonu, perchè se a Cina vole eliminà u carbone è diventà neutrale in carbonu da u 2060, avarà bisognu di una fonte d'energia chì l'aiuti à risponde in modu affidabile à a dumanda di basa (u livellu minimu d'energia necessariu per fà e cose funziona). U ventu è u sole sò menu adattati per questu scopu, postu chì dependenu di a cooperazione di a natura. Ma l'energia nucleare hè ghjustu per ellu. In quantu à l'energia generata, e centrali nucleari di Cina superanu a capacità solare installata attuale (ma micca u ventu). Inoltre, a maiò parte di i reattori sò situati nantu à a costa, vicinu à i grandi centri di pupulazione, à u cuntrariu di a maiò parte di i prughjetti di u ventu è di u sole, chì ponenu una sfida in quantu à u trasferimentu di l'energia generata à longu distanzi.

U Sviluppu di a tecnulugia

A principiu di u so prugramma, a Cina hà impurtatu a so tecnulugia nucleare. Hè sempre à cuntà à altri paesi per l'uraniu chì alimenta i reattori. Ma a maiò parte di i reattori novi è pianificati sò basati nantu à disinni chinesi, in particulare Hualong One. Avà hè ansiosu di esportà tali unità (hà digià cunclusu accordi cù u Pakistan è l'Argentina). Perchè a maiò parte di l'equipaggiu hè di provenienza domestica, u prugramma cinese ùn hè micca statu troppu ostaculatu da i cuntrolli di l'esportazione di l'amministrazione Biden, chì miranu à escludiri a Cina da tecnulugia avanzate d'origine americana.

Certi scientisti è ingegneri chinesi sò stati messi à travaglià in un novu prughjettu: u sviluppu di a fusione nucleare. I centrali di fusione ùn anu micca bisognu di uraniu è pruducenu assai menu radiuattivi chì e centrali di fissione. Ma a tecnulugia, chì hà da scopu di imite u funziunamentu internu di u sole per creà una riserva inesgotable d'energia, hà pruvatu difficiuli di implementà.

U Sviluppu di a Fusione

I reattori di fusione cuntrolanu u plasma cù magneti superconduttori in un prucessu chjamatu cunfinamentu. Un reattore cinese detene u record per u più longu cunfinamentu à alta temperatura: circa 17 minuti. Ma i scientisti di u paese, cum'è quelli di l'altri paesi, affrontanu un prublema di fisica fundamentale: mantene u plasma inseme à temperature estreme per periodi estesi richiede più energia di quella chì a reazione stessa pò pruduce. Se a Cina pò risolve stu prublema, puderia accelerà a fine di l'energia brutta, per tutti.

(Extrait de la revue de presse eprcomunicazione)


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/energia/cina-nucleare-obiettivi/ u Sat, 09 Dec 2023 06:49:47 +0000.