Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Chì cambierà per Cuba è Venezuela cù Biden in a Casa Bianca?

Chì cambierà per Cuba è Venezuela cù Biden in a Casa Bianca?

U puntu di svolta di Biden in America Latina è a distanza di l'UE. U studiu approfonditu di Livio Zanotti, autore di ildiavolononmuoremai.it

Ci hè un bisognu è vuluntà di fà lu. Seranu abbastanza? Assai cuncreti, vanu al di là di e simbolugie trasparenti trasmesse da a diafana Lady Gaga, assai più pop di vespa in u so patriotisimu cantante; è da Jennifer Lopez chì in un accentu spagnolu di tuttu u Bronx d'America elogiava: "libertad y justicia para todos!" (un ecu di Papa Francescu in cima di Capitol Hill). Trà l'elezzioni è l'installazione di Joe Biden in a Casa Bianca, a morte di Covid in America hè aumentata da 800 mila à più di un milione (408 mila in i Stati Uniti, più di quelli chì sò stati uccisi in a seconda guerra mundiale). In un annu, decine di milioni di impieghi sò stati brusgiati, a povertà estrema hè raddoppiata in i dui emisferi. U PIB latinoamericanu perde 11 per centu, 4 volte quellu di l'USA (rinfriscatu in l'ultimu trimestre di u 2020 da i prufitti cuncentrati di a speculazione finanziaria, micca da a creazione di vera ricchezza). Avemu bisognu di una avanzata.

Biden decreta subitu a fine di i muri, i diritti da esse progressivamente ricunnisciuti à l'immigranti è attribuisce 1900 miliardi di dollari à investisce in a redenzione di a produzzione, u cunsumu è 12 milioni d'Americani in miseria. Cusì sustene tangibilmente e prumesse eccezziunali quant'è necessarie è urgenti per liberà u paese da a doppia presa di crisa socioeconomica è pandemia. Mentre l'Unione Europea reagisce lentamente è l'America Latina tremula trà vigorose richieste pupulari, demucrazie stancate, debitu crescente (cum'è i Stati Uniti, chì a so volta hà righjuntu 105 per centu di u PIB) è economie in recessione. Da l'Istmu, trattenutu da a forza da a pulizza è l'armate di u Guatemala è di u Messicu, a prima colonna di persone dispirate chì, in l'apertura di u novu presidente di i Stati Uniti, intravede a speranza di francà e so fruntiere hè digià surtita. Hè un mondu chì vacilla ancu in latitudini una volta cunsolidate.

Riuniti da u sensu cumunu (intesu cum'è ricunniscenza di prove empiriche in a scienza è un desideriu ideale per a salvezza cumuna, rifiutu di u pensamentu irrazionale è pregiudizii esclusiunali), in i Stati Uniti grandi cità è putenti cumpagnie, persone è segmenti impurtanti d'elite anu custituitu a maggioranza chì hà sceltu Joe Biden. Arrestendu cun ellu a cavalcata di e Valchirie, per rinvivisce una sucietà longu stumacata in un ottimisimu da Homo Deus è dopu da a so evanescenza. Per alluntanà ci da una polarisazione culturale è suciale chì hà avà raghjuntu u risicu di a guerra civile. U ritornu à a diplomazia multilaterale per a prutezzione di l'ambiente è di u cummerciu pruclamatu da u novu presidente hè un chjaru inversu, riprende a cullaburazione cù l'Europa è si presenta torna una volta cum'è un mudellu è una forza motrice capace di esercità un appellu decisivu in tuttu u subcuntinente americanu. .

Promettendu ch'ellu serà u presidente di tutti i 328 milioni d'Americani (ancu quelli chì ùn anu micca votatu per ellu è chì sapemu esse una minurità assai cunsiderata spaventata è risentita di a decadenza), Biden hà quantunque tracciatu un limitu: in demucrazia ci hè stanza per a cuntruversia a più amara, chì esprime in effetti a so essenza stessa; ma micca per a bugia. In questu tempu di post-verità (chì più di unu interpreta cum'è a licenza per dì è fà qualcosa, à volte in u mumentu propiu in u quale a neganu) hè una definizione chì circunscrivisce pulitamente u campu di ghjocu istituziunale internu cum'è in e relazioni internaziunale. È in quelli interamericani, annuncia a riapertura di prublemi storicamente derivanti da a precoce vocazione imperiale di u putere più forte di tutti i tempi è da i ritardi accumulati in i prughjetti di sviluppu naziunale latinoamericani, alcuni di i quali sò avà in crisi irreversibile .

Malgradu e considerevoli differenze in e so rispettive storie è dimensioni, Venezuela è Cuba esemplificanu e cunsequenze estreme generate da e cuntradizioni in e relazioni di l'America Latina cù u putere egemonicu (è à u cuntrariu l'impattu inadeguatu di l'Europa, malgradu u so storicu, densu etnicu è culturale prisenza in a regione). 61 anni dopu a rivuluzione di Castro è 21 dopu l'elezzione di Hugo Chavez, l'eredi di e so ardite battaglie d'indipendenza à nome di Marty è Bolivar si resignanu à a dollarisazione crescente di e so rispettive economie. Infine, significa perde u cuntrollu puliticu per cede à l'interessi fluttuanti di un altru paese. Hè l'ultimu tentativu di uttene un aumentu di produttività da versà in esportazioni, u passu immediatamente precedente a ingovernabilità.

Inizialmente trattenutu da risorse insufficienti è u mercatu internu, dopu asfissiatu da u bloccu cummerciale impostu da Washington, Cuba è Venezuela paganu a svalutazione cuntinua di e valute naziunali per via di a dolarizazione. Cunsequenza nascosta di un debitu micca menu reale, accumulatu malgradu l'immensi sacrifizii purtati da e pupulazioni ancu in i so bisogni alimentari più elementari, in cambiu di educazione è assistenza sanitaria gratuita per tutti, ma chì a qualità si hè deteriorata assai cù u tempu cun iniziali ideali etichi. Mancu a dolarizazione, però, pò risolve a mancanza di sviluppu o stabilizzalla. Nisunu di i picculi paesi chì l'anu messa in pratica ùn hà riesciutu. Solu Panama hè un'eccezione, ma gode di cundizioni irripetibili (banca off-shore, canale, turismu).

L'amministrazione Biden è u stabilimentu ecunomicu di i Stati Uniti duveranu dunque decide se neguzià è cumu si neguzià una nova forma di cullaburazione menu inghjusta, cù ciò chì hè statu longu vistu cum'è "u cortile propiu". O mantenite situazioni cusì deteriorate chì ùn ponu esse escluse in ogni momentu crolli irremediabili è contagiose. A scelta hè trà u risicu di ristabilisce a demucrazia in i Stati Uniti, lascendu chì i vulcani d'interessi ipercentrati, u supremacisimu biancu è l'estremisimu religiosu continui à crepà fora di u Rio Grande; o di parlà cù e forze e più affidabili in l'impegnu cumunu in favore di a crescita utile per a riduzzione di e disuguaglianze è u cunsulidamentu di a demucrazia. In L'Avana è Caracas, in Brasilia è Bogota, sanu chì sfrancà sta pussibilità seria altu tradimentu.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/cosa-cambiera-per-cuba-e-venezuela-con-biden-alla-casa-bianca/ u Sat, 23 Jan 2021 06:56:01 +0000.