Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Zero Difese

Capu Per Una Bubble di Debitu Collassante

Capu Per Una Bubble di Debitu Collassante

Autore di Gail Tverberg via u blog Our Finite World,

Un pacchettu di stimulu di 1,9 trilioni di dollari hè statu recentemente firmatu in legge in i Stati Uniti. Una tale fattura di stimulu, più pacchetti passati in altri paesi, pò veramente tirà l'ecunumia mundiale fora di a recessione ch'ella hè stata in 2020? Ùn pensu micca.

L'ecunumia si basa nantu à l'energia, assai più di ciò chì opera nantu à u debitu crescente. I nostri prublemi energetichi ùn parenu micca esse risolvibili à pocu tempu, cum'è sei mesi o un annu. Invece, l'ecunumia pare esse diretta per un colapsu di a so bolla di debitu. À a fine, pudemu vede una resettazione di u sistema finanziariu mundiale chì cunduce à menu valute scambiabili, assai menu cummerciu internaziunale è caduta di produzzione di beni è servizi. Alcuni guverni ponu collassà.

[1] Chì hè u Debitu?

Capiscu chì u debitu sia una prumessa indiretta per beni è servizii futuri . Questi beni è servizii futuri ponu esse creati solu se ci sò forniture adeguate di i generi adatti di energia è altri materiali, in i posti adatti, per fà questi beni è servizii futuri.

Pensu à u debitu cum'è un dispositivu chì cambia u tempu. Indirectamente, hè una prumessa chì l'ecunumia puderà furnisce tanti, o più, beni è servizii in u futuru paragunatu à ciò chì face à u mumentu di u prestitu.

U sensu cumunu suggerisce chì hè assai più faciule di rimbursà u debitu cun interessu in una economia in crescita chì in una economia in diminuzione. Carmen Reinhart è Ken Rogoff anu imprevistatu attraversu stu fenomenu in u so documentu di travagliu di u 2008, Questa volta hè diversa: Una vista panoramica di ottu seculi di crisi finanziarie . Anu segnalatu (p. 15), "Hè rimarchevuli chì i non-defaulters, in generale, sò tutti storie di crescita enormemente riesciute". In altre parole, a so analisi di 800 anni di debitu guvernamentale hà mostratu chì u default era quasi inevitabile se un paese smetteva di cresce o cuminciava à calà.

U FMI stima chì l'ecunumia mundiale si calessi di 3,5% in u 2020. Ci sò parechje zone cù indicazioni ancu peghju: Zona Euro, -7,2%; Regnu Unitu, -10,0%; India, -8,0%; Messicu, -8,5%; è Sudafrica, -7,5%. Se queste situazioni ùn ponu micca esse girate rapidamente, duvemu aspettà di vede cullà bolle di debitu. Ancu i Stati Uniti, chì si sò calati di 3,4%, anu bisognu di un rapidu ritornu à a crescita per mantene a so bolla di debitu gonfiata.

[2] L'Interrelazione trà (a) Debitu Crescente, (b) Cunsumu Energeticu Crescente è a (c) Economia Crescente

Quandu simu luntani da i limiti di l'energia, u debitu crescente pare avvicinà l'ecunumia. Questu hè un graficu chì aghju messu inseme in 2018, spieghendu a situazione. Una piccula quantità di debitu hè utile à u sistema. Ma, se ci hè da esse troppu debitu, i prezzi di u petroliu è i tassi d'interessu aumentanu, mettendu in opera u sistema di frenata. A bicicletta / economia rallenta rapidamente.

Figura 1. A visione di l'autore di l'analogia di una bicicletta verticale di velocità è un'ecunumia di velocità.

Cum'è una bicicletta à duie ruote deve esse abbastanza veloce per stà in posizione verticale, l'ecunumia deve esse crescente abbastanza rapidamente per u debitu per fà ciò chì hè destinatu à fà. Hè necessariu un suministru d'energia per creà i beni è servizii chì l'ecunumia dipende.

Se l'oliu è altri prudutti energetichi sò boni à pruduce, u so benefiziu serà largamente dispunibule. L'impiegatori puderanu aghjunghje macchine più efficienti, cum'è trattori più grandi. Queste macchine più efficienti agiranu per sfruttà u travagliu umanu di i travagliadori. L'ecunumia pò cresce rapidamente, senza l'usu di assai debiti. A Figura 2 mostra chì u prezzu mundiale di u petroliu era di $ 20 per barile in 2020 $, o ancu menu, prima di u 1974.

Figura 2. U prezzu di u petroliu in dollari 2020, basatu annantu à quantità in 2019 in 2019 $ da a Revisione Statistica 2020 di BP di l'Energia Mundiale, l'ajustamentu inflazionista da 2019 à 2020 basatu annantu à i prezzi urbani CPI da u Dipartimentu di u travagliu di i Stati Uniti è l'oliu mediu Brent prezzu per 2020 basatu annantu à l'infurmazioni EIA.

A Figura 3 quì sottu mostra a relazione storica trà a crescita di u cunsumu energeticu di i Stati Uniti (linea rossa) è l'aumentu di u dollaru in a crescita di u debitu di i Stati Uniti necessariu per aghjunghje un aumentu di dollaru in u PIL (linea blu). Questa carta calcula i rapporti per i periodi di cinque anni perchè i rapporti per l'anni individuali sò instabili.

Figura 3. Comparazione di a crescita media di cinque anni in u cunsumu energeticu di i Stati Uniti basatu annantu à i dati EIA cù una quantità media di cinque anni di debitu aghjuntu necessariu per aghjunghje $ 1 di PIB.

Basatu nantu à a Figura 3, a crescita annuale media di i Stati Uniti in u cunsumu energeticu (linea rossa) hè generalmente cascata trà u 1951 è u 2020. A quantità di debitu chì avia bisognu à esse aghjunta per creà un dollaru addizionale di 1 $ di PIB (linea blu) hè generalmente crescente.

Sicondu Investopedia , u Produttu Internu Lordu ( PIB ) hè u valore monetariu o di mercatu tutale di tutti i beni finiti è i servizii prudutti in i cunfini di un paese in un periodu specificu. Notate chì ùn ci hè micca menzione di debitu in questa definizione. Se l'imprese o i guverni ponu truvà un modu per fà dispunibule grandi quantità di creditu per i mutuatarii chì ùn sò micca assai degni di creditu, diventa faciule vende autoveiculi, motociclette o case à cumpratori chì ùn puderanu mai rimbursà quellu debitu. Se l'ecunumia tocca a turbulenza, questi cumpratori marginali sò prubabili di default, causendu un crollu in una bolla di debitu.

[3] Analizà a Crescita di u Cunsumu Energeticu, a Crescita di u Debitu è ​​a Crescita Economica per Raggruppamenti Ampi di Anni

Per avè una idea megliu di ciò chì accade in quantu à a crescita di l'energia, a crescita di u debitu è ​​a crescita di u PIL, aghju creatu alcuni raggruppamenti più larghi d'anni, basati principalmente in i schemi di a Figura 2, chì mostranu i prezzi di u petroliu adattati à l'inflazione. Sò stati scelti i seguenti raggruppamenti di anni:

  • 1950-1973

  • 1974-1980

  • 1981-2000

  • 2001-2014

  • 2015-2020

Usendu sti raggruppamenti di anni, aghju messu inseme grafichi in i quali hè più faciule vede tendenze.

Figura 4. Aumentazione annuale media di u cunsumu energeticu per u periodu mostratu basatu annantu à i dati EIA versus l'aumentu mediu di u PIL reale (adattatu à l'inflazione) per u periodu mostratu basatu annantu à i dati di u Bureau di l'Analisi Economica di i Stati Uniti.

A Figura 4 mostra chì per i Stati Uniti, ci hè stata una tendenza generale à a calata in a crescita annuale di u cunsumu energeticu. In listessu tempu, u PIL reale (vale à dì, adattatu à l'inflazione) hè andatu à a tendenza à a calata, ma micca cusì rapidamente.

Ci aspettemu chì un cunsumu energeticu più bassu porti à una crescita più bassa di u PIL reale perchè ci vole l'energia di i generi adatti per fà beni è servizii. Per esempiu, ci vole oliu per spedisce a maiò parte di e merchenzie. Ci vole l'elettricità per fà funzionà l'urdinatori è mantene e luci accese. Sicondu l' Associu Mundiale di u Carbone , una grande quantità di carbone hè aduprata per pruduce cimentu è acciaiu. Quessi sò impurtanti per a custruzzione, cume hè previstu in prughjetti di stimulu in u mondu.

Inoltre, nantu à a Figura 4, u periodu 1981 à 2000 mostra un incremento sia di a crescita di u cunsumu d'energia sia di a crescita di u PIL reale. Stu periodu currisponde à un periodu di prezzi relativamente bassi di u petroliu (Figura 2). Cù prezzi più bassi di u petroliu, l'imprese anu truvatu à u prezzu di aghjunghje novi dispositivi per sfruttà u travagliu umanu, rendendu i travagliadori più produttivi. A produttività crescente di i travagliadori hè almenu una parte di ciò chì hà purtatu à a crescita aumentata di u PIB reale.

Figura 5. Dollari di debitu addizionale richiesti per aghjunghje $ 1 dollaru di crescita di u PIL (inclusa l'inflazione), basatu annantu à i dati di u Bureau di l'Analisi Economica di i Stati Uniti.

A Figura 5, sopra, hè inquietante. Suggerisce fermamente chì l'ecunumia di i Stati Uniti (è probabilmente assai altre economie) hà bisognu di aghjunghje una quantità crescente di debitu per aghjunghje $ 1 di PIB in l'ultimi anni. Stu mudellu hà principiatu assai prima di u pacchettu di stimulu di 1,9 trilioni di dollari di u presidente Biden in u 2021.

Per peghju, a crescita di u PIB in a Figura 5 ùn hè micca stata ridutta per eliminà l'impattu di l'inflazione. In media, eliminà l'impattu di l'inflazione riduce a crescita di u PIL sopra à circa a metà. In u periodu 2015 à 2020, ci hè vulsutu circa 4,35 $ di debitu addiziunale per aghjunghje un dollaru di crescita di u PIL, inclusa l'inflazione. Ci vuleria circa u doppiu di quellu ammontu, o un valore di $ 8,70 in debitu, per creà $ 1,00 in crescita adattata à l'inflazione. Cù un ritornu cusì bassu di u debitu aghjuntu, pare improbabile chì u pacchettu di stimulu di 1,9 trilioni di dollari aumenterà assai a crescita di l'ecunumia.

[4] A caduta di i tassi d'interessu (Figura 6) hè una parte maiò di ciò chì hà permessu a rapida crescita di u debitu dopu à u 1981 mostrata in a Figura 5.

Figura 6. Tariffe di u Tesoru US di 10 anni è di 3 mesi finu à u ferraghju 2021, in una carta preparata da a Riserva Federale di San Luigi.

Chjaramente, u debitu hè più accessibile se u tassi d'interessu hè più bassu. Per esempiu, i prestiti auto è l'ipoteche per e case anu pagamenti mensili più bassi se u tasso d'interessu hè più bassu. Hè ancu chjaru chì i guverni anu bisognu di spende menu di i so rivenuti fiscali nantu à i pagamenti di i tassi d'interessu se i tassi d'interessu sò più bassi. I cambiamenti fatti da u presidente di i Stati Uniti Ronald Reagan quandu hà pigliatu l'uffiziu 1981 hà incuraghjitu ancu l'usu di più debiti.

Una preoccupazione maiò in quantu à a bolla di u debitu d'oghje hè u fattu chì i tassi d'interessu sò à pocu pressu quant'è ch'elli ponu andà senza esse negativi. In fattu, u tassu di l'interessu nantu à i tituli di u Tesoru à 10 anni hè avà 1,72%, chì hè più altu ch'è u tassu mediu di ferraghju 2021 indicatu nantu à u graficu. Quandu i tassi d'interessu aumentanu, diventa più costuu di aghjunghje più debitu. Quandu i tassi di interessu aumentanu, l'imprese saranu menu propensi à piglià debiti per allargà è assumere più travagliadori.

[5] A spesa d'interessu hè una spesa maiò di i guverni, di l'imprese è di i pruprietarii di case in ogni locu. I costi di l'energia sò un'altra spesa maiò di i guverni, di l'imprese è di i pruprietarii. Hè logicu chì a calata di i tassi d'interessu possi piattà in parte a crescita di i prezzi di l'energia.

Una tendenza versu i tassi d'interessu più bassi era necessaria da u 1981 perchè i Stati Uniti ùn pudianu più pruduce grandi quantità di petroliu crudu chì eranu prufitti da vende à menu di $ 20 per barile, in prezzi adattati à l'inflazione. I tassi di interessu più bassi anu fattu l'aggiunta di u debitu più fattibile. Stu debitu aghjuntu puderia allentà a transizione versu un'ecunumia chì era menu dipendente da u petroliu, avà chì era altu. I tassi di interessu più bassi anu aiutatu tutti i segmenti di l'ecunumia à adattassi à u novu costu più altu di u petroliu è altri carburanti.

[6] L'esperienza di i Stati Uniti mostra precisamente quantu utule avè una economia chì hà una pruvista in rapida crescita di pocu costu à pruduce oliu.

A pruduzzione petrolifera di i Stati Uniti, escludendu l'Alaska ("restu" turchinu in a Figura 7), cresce rapidamente dopu à u 1945 ma hà cuminciatu à calà pocu dopu avè toccu un piccu in u 1970. Sta pruduzzione petrolifera in crescita avia furnitu temporaneamente un impurtante impulsu à l'ecunumia di i Stati Uniti.

Figura 7. Pruduzione di petroliu grezzu americanu, basatu annantu à i dati di l'amministrazione di l'infurmazione energetica di i Stati Uniti.

Finu guasi à u 1970, a pruduzzione petrolifera di i Stati Uniti cresce rapidamente. A Figura 8 mostra chì durante stu periodu, i redditi sia di u 90% inferiore di i travagliadori sia di u 10% superiore di i travagliadori anu aumentatu rapidamente. In un periudu di circa 20 anni, i redditi per i dui gruppi sò cresciuti di circa 80%, dopu avè adattatu per l'inflazione. In media, i travagliadori eranu circa 4% megliu ogni annu, cù a rapida crescita di oliu assai economicu da pruduce, chì sò stati tutti in i Stati Uniti (invece di esse esportati). L'impurtazioni americane di oliu à bon costu di pruduce anu cresciutu ancu durante stu periodu .

Una volta chì i prezzi di u petroliu sò stati più alti, a crescita di u redditu sia per u 90% inferiore sia per u top 10% hà rallentatu. Cù i cambiamenti fatti da u 1981, e disparità salariali anu cuminciatu à cresce rapidamente. Di colpu hè diventatu u bisognu di novi approcci di alta tecnulugia chì usavanu menu oliu. Ma questi cambiamenti sò stati più utili per i dirigenti è i travagliadori altamente educati cà u 90% inferiore di i travagliadori.

Figura 8. Graficu chì compara i guadagni di redditu da u top 10% à i guadagni di redditu da u fondu 90% da l'economistu Emmanuel Saez. Basatu annantu à un'analisi di i dati di l'IRS, publicati in Forbes .

[7] A maiò parte di e fonti d'oliu à bon pattu d'estrattà in u mondu sò avà state esauste. U nostru prublema hè chì u mercatu mundiale ùn pò micca fà cresce i prezzi abbastanza altu per chì i pruduttori coprinu tutte e so spese, cumpresi l'impositi.

Basatu nantu à a mo analisi, u prezzu mundiale di u petroliu duveria esse almenu $ 120 per barile per copre tutti i costi chì deve copre. I costi chì devenu esse coperti includenu più elementi chì una cumpagnia petrolifera normalmente includerebbe in e so stime di costi. A cumpagnia hà bisognu di sviluppà novi campi per cumpensà quelli chì sò esauriti. Hè necessariu pagà interessi nantu à u so debitu. Hè ancu necessariu di pagà dividendi à i so azionisti. In u casu di i pruduttori di scistu, u prezzu deve esse abbastanza altu chì a produzzione fora di "punti dolci" pò esse purtata in modu prufittu.

Per l'esportatori di petroliu, hè particolarmente impurtante chì u prezzu di vendita sia abbastanza altu da chì u guvernu di u paese esportatore di petroliu possa raccoglie adeguate entrate fiscali. Altrimenti, u paese esportatore ùn serà micca in gradu di mantene prugrammi di sussidiu alimentariu chì dipende da a pupulazione è prugrammi di lavori publichi chì furniscenu impieghi.

[8] U mondu pò aghjunghje più debitu, ma hè difficiule di vede cumu a bolla di u debitu creata tirerà daveru l'ecunumia mundiale abbastanza rapidamente per impedisce chì a bolla di u debitu collassi in u prossimu annu o dui.

Parechji mudelli sò basati annantu à l'ipotesi chì l'ecunumia pò facilmente turnà à u ritmu di crescita chì avia, prima di COVID-19. Ci hè parechje ragioni per chì questu pare improbabile:

  • Parechje parte di l'ecunumia mundiale ùn eranu micca veramente crescenti assai rapidamente prima di a pandemia. Per esempiu, i centri cummerciali andavanu male. Parechje compagnie aeree eranu in difficultà finanziaria. A vendita di l'auto di i passageri privati ​​in Cina hà righjuntu u piccu in u 2017 è anu diminuitu ogni annu dapoi.

  • À i bassi prezzi di u petroliu prima di a pandemia, parechji pruduttori petroliferi (cumpresi i Stati Uniti) avianu bisognu di riduce a so pruduzzione. U piccu di a produzzione di scistu di u 2019 (mostratu in a Figura 7) pò esse u piccu di a produzzione petrolifera di i Stati Uniti per via di i prezzi bassi.

  • Una volta chì a ghjente s'hè abituata à travaglià da casa, assai d'elli ùn volenu micca veramente tornà à un longu viaghju.

  • Ùn hè micca chjaru chì a pandemia sia veramente andata, avà chì l'avemu mantenuta intornu à tantu. Nuove mutazioni continuanu à apparisce. I vaccini ùn sò micca 100% efficaci.

  • Cum'è l'aghju dimustratu in a Figura 5, aghjunghje più debitu pare esse un modu assai inefficiente di scavà l'ecunumia da un foru. Ciò chì hè veramente necessariu hè un suministru crescente di oliu chì pò esse pruduttu è vendutu prufittuamente per menu di $ 20 per barile. L'altri tippi d'energia anu bisognu à esse listessi di prezzu.

Devu nutà chì u ventu intermittente è l'energia solare ùn sò micca un sustitutu adeguatu per l'oliu. Ùn hè mancu un sustitutu adattatu per a produzzione elettrica "dispatchable". Hè solu un pruduttu energeticu chì hè statu sussidiatu abbastanza chì pò spessu fà soldi per i so pruduttori. Sona ancu bè, s'ellu hè chjamatu "energia pulita". Sfurtunatamente, u so veru valore hè più bassu di u so costu di produzzione.

[9] Chì ci hè Davanti?

Mi aspettu chì i prezzi di u petroliu aumenteranu un pocu, ma micca abbastanza per elevà i prezzi à u livellu chì i pruduttori richiedenu. I tassi di interessu continueranu à cresce mentre i guverni di u mondu tentanu di più stimulu. Cù questi tassi di interessu più alti è prezzi più alti di u petroliu, l'imprese feranu sempre menu bè. Questu ralentisce l'ecunumia abbastanza per chì i pagamenti di u debitu diventanu un prublema maiò. Da quì à pochi mesi à un annu, a bolla di u debitu mundiale hà da cumincià à crollà, fendu calà i prezzi di u petroliu di più di 50%. I prezzi di u mercatu di borsa è i prezzi di tutti i generi faleranu in dollari adattati à l'inflazione. Parechji ligami si riveleranu inutili. Ci saranu prublemi cù e scaffali viote in i magazini è e stazioni di benzina senza prudutti da vende.

A ghjente hà da cumincià à vede chì mentre u debitu hè una prumessa per l'equivalente di beni è servizii futuri, ùn hè micca necessariamente u casu chì quelli chì facenu e prumesse saranu capaci di stà daretu à ste prumesse. In generale, si pò aspettà chì a ricchezza di carta perda u so valore.

Puderaghju imaginà una situazione, micca troppu anni da quì, quandu i paesi in ogni locu stabilisceranu nuove valute chì ùn sò micca cusì facilmente intercambiabili cù altre valute quant'è e valute d'oghje. U cummerciu internaziunale cascarà dramaticamente. U standard di vita di a maiò parte di a ghjente falerà precipitadamente.

Dubitu chì e nuove valute saranu valute elettroniche. Mantene l'elettricità accesa hè un compitu difficiule in e economie chì anu sempre di più bisognu di cuntà solu nantu à e risorse lucali. L'elettricità pò esse fora per mesi à a volta dopu un fallimentu di l'equipaggiu o una tempesta. Avè una valuta chì dipende solu da l'electricità seria una mala idea.

Tyler Durden Dom, 21/03/2021 – 21:30


Questa hè una traduzzione automatica da l’inglese di un post publicatu nantu à ZeroHedge à l’URL http://feedproxy.google.com/~r/zerohedge/feed/~3/jWJG_BWHok0/headed-collapsing-debt-bubble u Sun, 21 Mar 2021 18:30:00 PDT.