Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Attualità è futuru di a filusufìa

Attualità è futuru di a filusufìa

U cungressu mundiale di Filosofia cum'è locu di scontru è di dialogu trà e civilisazioni, chì si svolge in Roma da l'1 à l'8 d'aostu 2024. U discorsu di Leonardo Dini

A filusufia hè sempre stata l'arti di a saviezza, ma dinò, s'ellu hè intesa in u sensu platonicu di u Simposiu, hè sempre stata ligata à a koinè è à u dialogu interculturale.

Ma cum'è oghje a musica hè diventata musica sperimentale è cuncettuale, cum'è l'arte hè diventata arte cuncettuale, cusì oghje ci sò infinite filusufie è parechji settori di ricerca è riflessione filosofica, oghje a filusufia di l'ontulugia nantu à l'Essere hè affiancata da parechje ricerche disciplinari settoriali è studii : filusufia di a scienza, filusufia di a lingua, filusufia estetica, filusufia di u dirittu, ermeneutica, filusufia di l'ecunumia, per dì uni pochi di i tanti rami di a filusufia cuntempuranea è in vista di l'avvene. E altre declinazioni è modalità di filusufìa sò sempre emergenu oghje, da l'interazzione cù l'antropologia culturale, a semiotica, a matematica, a sociulugia, a literatura è l'arti.

Dunque oghje ci sò parechje filusufie ma ci sò ancu parechje culture filosofiche distinte, avemu passatu da una filusufia eurocentrica è da a semplice dicotomia trà a filusufia occidentali è orientali, à a scuperta è a valorizazione di e filusufie spirimintali è storichi di l'Africa, l'Asia, u Sud. America, d'Oceania. Difatti, sta edizione di u Cungressu Mundiale di Filusufìa intende di mette in u centru a dimensione internaziunale è interculturale di a filusufìa, prupunendu pannelli, dibattiti è presentazioni di libri chì implicanu tutti i principali sistemi culturali filusufichi prisenti in u mondu. In questu modu pudete sente à un filòsufu kirghisu chì ricollega a filosofia kirghisa à i camini di Martin Heidegger, pudete participà à un dibattitu trà studiosi coreani giapponesi è cinesi nantu à a filusufia giapponese, coreana è cinese, pudete scuntrà eminenti filòsufi africani è sudamericani. . À u listessu tempu, a sinergia sempre custruttiva trà i studienti è i filòsufi hè rinfurzata è sviluppata, à mezu à u metudu maieuticu socraticu è u metudu di a Scola d'Atene.

U cungressu vole ancu prumove a pace in i tempi di guerra generalizata, purtendu à Roma eruditi filusòfichi di i paesi chì sò sempre in cunflittu o tensione cù l'altri: armeni è azeri, russi è ucraini, taiwanesi è cinesi, ebrei è arabi, nord-coreani è sudcoreani: a filusufia hè fatta per unisce micca per sparte è per mette in dialogu civilisazioni è idee. Partendu da sta sinergia per a pace, a circularità, a libertà è a qualità scientificu-filosòfica di l'idee è di e teorie è di a ricerca ponu esse solu trà e linee guida micca solu di u Cungressu, ma ancu di a filusufia cuntempuranea attuale. Tuttavia, ùn ci hè più tempu per e grandi sintesi filosofiche universali, cum'è quelle di Kant, in a Critica di a ragiuni pura è in i Prolegomeni di una pace perpetua, o di Karl Jaspers per una filusufia mundiale o di sistemi filosofichi universali cum'è quelli di Hegel in a Phenomenology of Spirit o Heidegger in Sein und Zeit.

Oghje, a filusufia hè essenzialmente u travagliu in squadra, esattamente cum'è a ricerca scientifica è ùn hè più, salvu in casi rari, u travagliu di una sola mente è di un solu filòsufu. Eppuru una ricerca individuale diretta à a sintesi è à l'analisi universale hè sempre necessaria, cum'è dimustratu da l'esperienza umana è filosofica di alcuni filòsufi italiani cuntempuranei, pensemu à l'unicum in a ricerca semiotica di Umberto Eco è à l'esperienza di Norberto Bobbio, Sergio Cotta, in u filosofia di dirittu, da Giulio Giorello è Ludovico Geymonat in filosofia di a scienza, da Emanuele Severino è Massimo Cacciari, in filosofia teorica.

In listessu tempu, oghje a filusufia hè centrata nantu à a ricerca universitaria è cunnessa à a struttura di l'istituzioni universitarie, mentre chì una volta è sin'à Hegel è à u XXmu seculu cù Sartre, a ricerca realizata in biblioteche è à i scrivanie di l'intellettuali hà prevalsu. , cum'è esseri dedicati à a ricerca nantu à l'Essere è i temi filusufichi. Oghje l'enciclopedia filusuficu di Aristòtili è Diderot sò rari avis, pigliati solu da Umbertu Eco è casuale, micca cum'è modus di un sistema filusuficu. Oghje, dopu avè superatu a sfida infinita trà l'umanità è e scienze, l'interdisciplinarità è a prevalenza di a ricerca monotematica, paragunata à a custruzzione di sistemi filosofichi cumplessi, coincide cù l'era di l'iperspecializazione scientifica è filosofica, implementata da publicazioni è ricerca in duttori, post-dottorati. .

Oghje a tecnulugia è u metudu epistemologicu prevalenu annantu à l'elementi literarii, creativi è puetichi di a filusufia sempre prisenti in Voltaire, Nietzsche, Russell, Popper, Wittgenstein (questi ultimi à u centru di interessanti articuli sperimentali è di ricerca pruposti in u Cungressu Filosofico Mondiale in Italia). ).

È s'è à l'epica di Leon Battista Alberti, Leopardi, Pico, Guicciardini, Machiavelli, Gramsci, Voltaire, certi grandi scrittori è intellettuali eranu ancu grandi filòsufi, avà sò spessu i scientisti, cum'è Hawking è Penrose, chì diventanu filòsufi, à s'interrogà. non più, kantianamente sull'ultima cosa, ma sulla res extensa del Cosmo e del multiverso in corso. Ciò chì Russell è Wittgenstein è Heidegger è Gadamer anu fattu à turnu in i so campi rispettivi in ​​u seculu passatu.

Infine, u Cungressu Filusuficu Mondiale di Roma ripropone a centralità di u rolu di persunalità storichi cum'è Gramsci, cù l'esegesi filusòfica internaziunale di e so opere in u mondu sanu ma ci vole à ricurdà chì a filusufia taliana cù Machiavelli, Galileu, Vicu, Benedettu. Croce, un tempu, è in l'ultimi tempi cù Bobbio, Geymonat, Eco è Severino, hè statu è hè spargugliatu, traduttu è studiatu in ogni parte di u mondu, essendu una parte piena, cù l'età classica di l'Antica Roma, cù u Rinascimentu, cù a nascita di a scienza muderna in u 1600, di u patrimoniu universale di a ricerca culturale è scientifica di u mondu urigginatu da l'Italia.

A filosofia ùn hè dunque micca solu à u passatu è à a Storia, ma, bench'è aghjurnata è feyerabendiana, aperta à parechje interpretazioni è culture, prupone metudi, metalingaghji, idee, analisi è sistemi filusòfichi chì guardanu versu l'avvene è ponenu questioni essenziali nantu à u futuru. esistente è presente di a spezia umana è di e realitas mundi.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/sanita/attualita-e-futuro-della-filosofia/ u Mon, 05 Aug 2024 08:41:15 +0000.